Un studiu recent a scos la iveală faptul că un somn de după-amiază, în cazul vârstnicilor, este asociat cu un risc mai mare de demență în următorul deceniu.
Un pui de somn în fotoliu, în mijlocul după-amiezii, poate fi una dintre micile plăceri ale vieții. Totuși, cercetarea realizată la Universitatea Johns Hopkins sugerează că, în cazul persoanelor în vârstă, dormitul frecvent din timpul zilei ar putea reprezenta un semnal de avertizare privind deteriorarea sănătății cognitive.
Cercetătorii au analizat datele a 995 de persoane cu vârste de cel puțin 65 de ani, care nu prezentau semne de demență la începutul studiului. Într-o perioadă de monitorizare de cinci ani, 417 participanți (41,9%) au dezvoltat demență posibilă sau probabilă, scrie Science Alert.
După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, educație, fumat, indicele de masă corporală și alte probleme de sănătate, cercetătorii au descoperit că persoanele care dormeau zilnic sau aproape zilnic în timpul zilei aveau o rată de apariție a demenței cu 48% mai mare decât cele care nu obișnuiau să ațipească.
Somnul involuntar era asociat cu o creștere de 39% a acestui risc, iar persoanele care dormeau cel mult 30 de minute aveau o rată cu 40% mai mare de a primi diagnosticul de demență, se arată într-un raport publicat de The Journals of Gerontology, Series A: Biological Sciences and Medical Sciences.
Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează că somnul din timpul zilei provoacă demență.
„Somnul frecvent în timpul zilei ar putea fi un indicator al modificărilor cerebrale, nu o cauză a acestora”, explică Adam Spira, psiholog și cercetător specializat în somn la Universitatea Johns Hopkins (SUA).
Legătura dintre somnul din timpul zilei și demență ar putea funcționa în ambele sensuri. Modificările neurologice care afectează funcțiile cognitive pot determina o nevoie mai mare de somn în timpul zilei, iar oboseala ar putea fi, la rândul ei, o consecință a tulburărilor de somn nocturn. În plus, somnul de după-amiază poate reprezenta o încercare a organismului de a compensa odihna insuficientă din timpul nopții.
Cercetătorii au luat în calcul și durata somnului nocturn, somnolența diurnă și riscul de apnee în somn. Chiar și după aceste ajustări, somnul frecvent, involuntar și de cel mult 30 de minute a rămas asociat cu un risc mai mare de demență.
