Pe jos, întins pe spate, se afla un bărbat îmbrăcat în haine militare de un verde cenușiu. De el se apropie un polițist cu arma în mână. Lângă, sunt două mașini, una cu portierele deschise, oprite în trafic la un colț de stradă din centrul istoric al orașului Cracovia, Polonia.
Polițistul începe să tragă în bărbatul întins pe spate. Se aud șase focuri de armă, unele pornite din arma reprezentantului forțelor de ordine, dar cel puțin un alt trăgător îl lovește pe polițist, care, rănit, cade lângă atacator.
Circumstanțele în care polițistul a fost rănit urmează să fie elucidate de procurorii polonezi. Aceștia nu exclud existența unui al doilea terorist sau, pur și simplu, că polițistul a fost lovit de gloanțele unor colegi care trăgeau și ei spre atacator.
Clipul este filmat de la distanță de o turistă care vorbește în limba engleză și care-și cheamă îngrijorată partenerul pentru a vedea scena, întrebându-se ce se întâmplă.
Pe fundal se aud alarmele mașinilor de intervenție. Bărbatul se apropie de parteneră. Scena la care asistă i se pare atât de ireală încât întreabă: “E un film, nu?”
“Nu, nu e un film”, îi răspunde femeia.
Atacatorul din Cracovia, care a ucis cel puțin opt persoane, printre care pe propriii părinți și pe sora sa, rănind alte 15, este un tânăr de 24 de ani, Michal O.,care avea permis de port armă și practica tirul sportiv, fiind “fascinat de ideologii de extrema dreaptă”, conform declarației ministrului de interne din Polonia.
Extremismul politic
Doar în ultimele două luni, octombrie și noiembrie, în Polonia au avut loc opt evenimente violente, în care s-au înregistrat morți și răniți. E ca și cum ar avea loc o psihoză printre tineri, fiecare episod violent creând contextul pentru următorul.
“Poliția a reacționat imediat, iar ofițerii au dat dovadă de curaj și de o dedicare extraordinară. Trei dintre ei au fost răniți, iar unul se află în stare critică. Au nevoie de rugăciunile noastre, de solidaritatea noastră și de sprijinul nostru deplin. De ce le este atât de greu unor oameni să înțeleagă acest lucru?”, a anunțat Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, la scurt timp după carnagiul din Cracovia.
În Polonia, extremismul politic a fost încurajat în ultimii ani de discursul naționalist-extremist al formațiunii PiS, Lege și Justiție, care a pierdut puterea în 2023, după ce a controlat țara timp de opt ani.
Formațiunea și-a păstrat controlul asupra președinției, șeful statului fiind Karol Nawrocki, un fost lider al PiS, dar și asupra Tribunalului Constituțional, care nu validează legile și hotărârile Parlamentului.
De asemenea, PiS desfășoară campanii extinse împotriva imigranților, a ucrainenilor și a Uniunii Europene.
În același timp, Polonia este supusă și unor presiuni uriașe din partea Rusiei, care desfășoară operațiuni hibride pentru a crea tensiuni și violențe sociale, cu scopul de a destabiliza un aliat cheie al Ucrainei.
Dar toate aceste confruntări nu ar fi avut un impact atât de devastator asupra tinerilor, dacă n-ar fi fost accelerate și intensificate de rețelele sociale.
Depresie și sinucideri în rândul tinerilor
“În cadrul a două sondaje reprezentative la nivel național realizate în rândul adolescenților din SUA din clasele a VIII-a până în a XII-a (506.820 de participanți) și pe baza statisticilor naționale privind decesele prin sinucidere în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, s-a constatat o creștere a simptomelor depresive, a cazurilor legate de sinucidere și a ratelor de sinucidere în rândul adolescenților între anii 2010 și 2015, în special în rândul fetelor”, se arată într-un studiu științific publicat de Twenge, Joiner, Rogers și Martin în anul 2018, în revista “Clinical Psychological Science”.
“Adolescenții care petreceau mai mult timp pe noile mijloace de comunicare (inclusiv rețelele sociale și dispozitivele electronice, cum ar fi smartphone-urile) erau mai predispuși să raporteze probleme de sănătate mintală, iar adolescenții care petreceau mai mult timp în activități fără ecran (interacțiuni sociale față în față, sport/exerciții fizice, teme, presa scrisă și participarea la slujbe religioase) erau mai puțin predispuși la astfel de probleme”, se menționează în studiul citat.
“Începând cu 2010, adolescenții din generația iGen au petrecut mai mult timp cu activități pe ecran legate de noile mijloace de comunicare și mai puțin timp cu activități fără ecran, ceea ce ar putea explica creșterea ratei depresiei și a sinuciderilor. În schimb, factorii economici ciclici, precum șomajul și indicele Dow Jones, nu au fost corelați cu simptomele depresive sau cu ratele de sinucidere atunci când au fost analizați pe parcursul anilor”, mai arată psihologii clinicieni în cercetarea lor.
Rețelele sociale au devenit arme
În ultimii ani, au existat și multe cercetări despre legătura dintre expunerea prelungită la rețelele sociale și comportamentul violent.
“Datele urmărite în timp arată că adolescenții dependenți de rețelele sociale… au o probabilitate mai mare de a deveni agresivi, atât direct, cât și relațional. Asta este valabil și pentru fete, și pentru băieți. Relația a funcționat și invers, dar numai la fete: cele care recurgeau deja la agresivitate relațională au ajuns ulterior mai dependente de rețelele sociale…”, se arată în studiul “Legătura dintre dependența de rețelele sociale și comportamentele agresive”, publicat de “Jurnalul Adolescenților”, în ianuarie 2025.
Exemplele de mai sus sunt doar câteva din bogata literatură și cercetare științifică prin care se demonstrează o legătură directă între depresii, boli psihice, sinucideri, violență și expunerea prelungită la rețelele sociale și jocuri video.
De la momentul în care Vladimir Putin a decis invadarea Ucrainei, s-a declanșat cu intensitate un fenomen mai complicat și mai toxic, transformarea rețelelor sociale în arme pentru distrugerea adversarilor la distanță, în țara lor, fără a mai fi nevoie de crearea unor bombe sofisticate și costisitoare.
Războiul hibrid dus de Kremlin are o componentă psihologică prin care, în urma bombardării cu mesaje violente, care provoacă frica, dar și prin campanii care încurajează extremismul de orice fel, urmărește să afecteze persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic, transformându-le în adevărate arme care să declanșeze atacuri teroriste.
Violență la indigo
Dar nu numai Kremlinul folosește rețelele sociale pentru a crea violență. Acest tip de abordare e utilizat, pe scară largă, de formațiuni politice, de lideri, dar și de autorități, pentru a induce frica, pentru a impune o anumită tendință în rândul opiniei publice, pentru a mări tensiunea generală într-o confruntare și pentru a obține avantaje în luptele electorale.
În ultimul deceniu, lipsa de reglementare a mediului online a creat un cancer social care devorează comunități, orașe, regiuni, țări.
În 2023, Polonia a înregistrat un singur caz de atac al unui tânăr asupra unui grup de persoane. În 2024, n-a existat niciunul, în 2025, unul, iar în acest an, opt cazuri. O adevărată explozie.
Deși pare greu de crezut, evoluția episoadelor de violență în rândul tinerilor din România este trasă la indigo cu cea din Polonia.
În 2021, în țara noastră nu s-a înregistrat niciun astfel de caz. În 2022 și 2023, câte două. În anul 2024, a fost un singur caz, în 2025, trei. Iar în acest an, până la această dată, 7 cazuri. În Polonia, 8.
După alegerile anulate din anul 2024, atunci când s-a constatat o puternică interferență a Rusiei în procesul electoral din România, autoritățile au promis măsuri de reglementare și de protejare a populației împotriva valului de violență și extremism de pe rețelele sociale. Nu s-a întâmplat nimic. Nu s-a luat nicio măsură, în timp ce școlile, orașele și țara au devenit mai nesigure în fața unui fenomen fără precedent, care nu doar că nu e oprit, ci e încurajat de autorități, partide și lideri politici.
Conform comparației de mai sus, ceea ce s-a întâmplat în Polonia se poate întâmpla oricând, în orice moment, și în România.
