Decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a acorda unei unități militare de elită titlul onorific „Eroii UPA” a stârnit o dispută diplomatică cu Polonia. În timp ce Ucraina consideră că UPA luptă pentru apărarea țării, Polonia o asociază cu masacrarea civililor polonezi din timpul războiului. Tensiunea dintre Varșovia și Kiev îi convine de minune Kremlinului.
Când Volodimir Zelenski a conferit unei unități militare de elită ucrainene titlul onorific „Eroii UPA” săptămâna trecută, a declanșat o reacție adversă imediată în Polonia. Președintele Karol Nawrocki a răspuns cerând ca Zelenski să fie deposedat de cea mai înaltă distincție statală a Poloniei, transformând o dispută istorică de lungă durată într-un nou conflict diplomatic între doi dintre cei mai apropiați parteneri ai Europei din timpul războiului.
Conflictul se concentrează pe moștenirea Armatei Insurgente Ucrainene, sau UPA, o formațiune naționalistă de partizani din Al Doilea Război Mondial.
În Ucraina, UPA este asociată pe scară largă cu lupta pentru independență și rezistența față de dominația sovietică, în timp ce în Polonia e amintită mai ales pentru masacrele civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est din timpul războiului, crime pe care Parlamentul polonez le-a desemnat drept genocid.
Această divergență explică de ce ultima dispută a generat o reacție atât de puternică în întregul spectru politic polonez și nu doar din cercurile previzibile. Nawrocki a condamnat decizia, dar criticile au venit și din partea unor personalități din medii politice foarte diferite, subliniind cât de sensibilă rămâne problema în Polonia, se arată într-o analiză publicată de TVP World.
Indignare universală
Fostul prim-ministru Leszek Miller, un veteran al stângii postcomuniste, a susținut că omagierea UPA este comparabilă cu numirea de către Germania a unei unități militare după Einsatzgruppen, echipele mobile naziste responsabile de crime în masă în Europa de Est.
Fostul președinte polonez Lech Wałęsa și-a exprimat, de asemenea, indignarea, spunând că glorificarea formațiunilor asociate cu masacrele din Volînia este inacceptabilă și profund dureroasă pentru memoria victimelor.
Între timp, Rusia va accepta acest lucru, deoarece disputa îi oferă trei audiențe și trei mesaje personalizate, remarcă publicația citată:
- Pentru polonezi, Moscova poate spune că Ucraina primește sprijinul polonez, în timp ce îi onorează pe cei asociați cu uciderea civililor polonezi.
- Pentru ucraineni, poate spune că Polonia exploatează durerea istorică pentru a umili Kievul în timpul unui război pentru supraviețuire.
- Pentru restul Europei, Rusia poate reînvia afirmația obișnuită, cum că naționalismul ucrainean rămâne nereformat și că susținerea Kievului înseamnă susținerea unui stat construit pe simboluri extremiste.
Virajul naționalist al lui Zelenski
Zelenski a semnat decretul pe 26 mai, spunând că e o măsură de restaurare a „tradițiilor istorice ale armatei naționale” și de recunoaștere a rolului unității în apărarea independenței Ucrainei.
Decizia, însă, vine pe fondul unui efort mai amplu al administrației prezidențiale și al elitelor politice de a promova simbolurile naționaliste și figurile istorice care au devenit mai vizibile în narațiunea ucraineană din timpul războiului.
Cu o zi înainte, Zelenski a participat la reînhumarea lui Andriî Melnîk, un lider politic al UPA din timpul războiului, ale cărui rămășițe au fost repatriate din Luxemburg, spunându-le celor îndoliați că Melnîk „s-a întors într-o altă Ucraină”.
Rămășițele au fost îngropate în cimitirul militar național alături de soldații uciși în războiul cu Rusia, gest care leagă lupta mișcării naționaliste pentru independență de lupta actuală a Ucrainei pentru supraviețuire.
Reînhumarea face parte dintr-un efort mai amplu de a construi un mausoleu național al eroilor istorici, susținut de stat, menit să conecteze generațiile anterioare care au luptat pentru independența Ucrainei cu cei care apără țara astăzi.
Acești pași sugerează că decretul nu a fost un act izolat, ci parte a unei încercări mai ample, conduse de stat, de a integra figuri și tradiții naționaliste în povestea oficială a Ucrainei moderne.
Zelenski a ajuns în punctul său cel mai slab
Astfel de acțiuni vin în cel mai slab moment al președinției lui Zelenski în timpul războiului, notează TVP World:
- În noiembrie 2025, agențiile anticorupție din Ucraina au expus o presupusă schemă de comisioane în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari, axată pe compania de energie nucleară de stat Energoatom, descoperită în timp ce orașele ucrainene se întunecau în timpul penelor de curent de iarnă. Doi miniștri au demisionat - ministrul Energiei Svitlana Hrînciuk și ministrul Justiției Herman Halușcenko - în mijlocul scandalului. Timur Mindich, coproprietar al fostului studio de producție de televiziune Kvartal 95 al lui Zelenski, a fugit din Ucraina cu câteva ore înainte ca anchetatorii anticorupție să sosească pentru a-i percheziționa casa.
- Pe 28 noiembrie, Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui și timp de ani de zile una dintre cele mai puternice figuri din țară, a demisionat după ce anchetatorii i-au percheziționat casa în cadrul aceleiași anchete de corupție. Nu au fost formulate acuzații la adresa lui Iermak.
Căderea lui Iermak i-a predat funcția prezidențială lui Kirilo Budanov, fostul șef al serviciilor secrete militare.
Figurile cele mai apropiate de președinte provin acum predominant din lumea securității și a informațiilor, mai degrabă decât din cea diplomatică.
Moștenirea naționalistă este, de asemenea, instrumentul cel mai ieftin pe care Zelenski încă îl controlează în mod direct, în timp ce bugetul, linia frontului și anchetele privind corupția sunt dincolo de raza sa de acțiune.
Având în vedere că Donald Trump a presat Kievul pentru concesii privind teritoriile și aderarea la NATO, iar popularul fost comandant al armatei, Valerii Zalujni, acum ambasador al Ucrainei în Marea Britanie și aflat în sondaje înaintea lui Zelenski în alegerile ipotetice postbelice, așteaptă ca un rival credibil, îmbrățișarea filonului național din timpul războiului câștigă credibilitate patriotică în avans împotriva oricărei acuzații viitoare de capitulare, notează publicația.
E greu de crezut că Zelenski nu a fost conștient că onorarea UPA ar provoca o reacție puternică în Polonia, unde amintirile despre Volînia rămân vii. Cu toate acestea, existau puține motive să se teamă de consecințe grave. Nawrocki deja respinsese ajutorul de stat pentru refugiații ucraineni, se opusese aderării Ucrainei la NATO și a numit aderarea la UE prematură.
Întrucât relația dintre Varșovia și Kiev este deja tensionată, costul politic al ofensării Varșoviei pare gestionabil. E posibil ca Zelenski să parieze pe faptul că interesele esențiale ale Poloniei vor prevala. Varșovia consideră în continuare o relație puternică cu Ucraina ca fiind esențială pentru propria securitate și pentru limitarea puterii rusești în regiune.
Guvernul de la Varșovia este prins între solidaritatea cu aliatul său și sentimentul public intern și nu vrea să fie depășit de opoziția naționalistă în chestiuni de istorie și demnitate națională.
Sfârșitul fazei emoționale
Disputa este semnificativă, deoarece expune o realitate care se dezvoltă de ceva vreme. Faza emoțională a relației polono-ucrainene s-a încheiat cu mult timp în urmă, subliniază publicația.
În primele luni de după invazia la scară largă a Rusiei din 2022, milioane de ucraineni au găsit adăpost în Polonia, cetățenii polonezi și-au deschis casele pentru refugiați, iar Varșovia a devenit cel mai vocal susținător al Kievului în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Relația dintre cele două țări a avut o încărcătură emoțională care adesea a depășit dezacordurile și nemulțumirile istorice.
Această fază s-a diminuat constant. Disputa privind cerealele, disputele privind beneficiile pentru refugiați, disputele privind memoria istorică și presiunile politice interne tot mai mari de ambele părți au împins relația înapoi pe fundamente mai tradiționale, conchide analiza.
T.D.
Consiliul de Securitate al ONU se reunește la cererea României, după prăbușirea dronei rusești la Galați
„Moartea tăcută” de pe front: Roboții schimbă războiul din Ucraina
Cooperativa Agricolă, un model de business care dă roade indiferent de vreme. Producător român: În vremuri incerte, retailul și exporturile ne oferă predictibilitate
FCSB a stabilit prețul lui Mihai Lixandru
