Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că nu intenționează să scoată țara sa din Uniunea Europeană, ci, dimpotrivă, dorește să o transforme alături de alți lideri conservatori pentru a recăpăta identitatea de altădată.
Declarația sa vine ca reacție la afirmațiile premierului polonez Donald Tusk, care susținuse că Orban ar avea în vedere o eventuală ieșire a Ungariei din UE. Totul a pornit de la o remarcă a liderului ungar, care a mărturisit că fostul președinte american Donald Trump l-a încurajat în acest sens.
Neagă un „Huxit”
„Dragă Donald (Tusk). Să nu-ți faci prea multe iluzii. Ungaria nu va ieși din UE. Dar o vom transforma împreună cu „Patrioții pentru Europa” astfel încât să fie din nou ce a fost atunci când Polonia și Ungaria” i s-au alăturat, a scris Orban pe rețeaua de socializare X. „Patrioți pentru Europa” este un nou grup politic suveranist pe care premierul ungar l-a impulsionat în Parlamentul European.
Orban a răspuns astfel unui mesaj în care Tusk, politician puternic pro-UE și fost președinte al Consiliului European, afirma că premierul ungar „vorbește deschis despre părăsirea Uniunii Europene”.
În replica sa, Viktor Orban a adăugat că atunci când Ungaria și Polonia au aderat la UE, în anul 2004, „birocrații de la Bruxelles serveau poporul, nu pe ei înșiși”, și „nu se amestecau în dezbaterile politice interne ale statelor membre”.
„Avem nevoie de o ofertă bună”.
Premierul ungar a declarat miercuri, într-un discurs susținut la un forum în orașul Pilisvörösvár, că președintele american Donald Trump l-a întrebat când va retrage Ungaria din UE, întrebare la care Orban a afirmat că a răspuns: „Domnule președinte, avem nevoie de o ofertă bună”.
Orban a mai susținut că Trump îi pune cu regularitate această întrebare în discuții telefonice, iar el îi dă mereu același răspuns, și anume că Ungaria va ieși din UE atunci când va fi mai avantajos pentru ea să fie în afara blocului comunitar, mai ales ținând cont de faptul că 85% din exporturile Ungariei merg către statele UE.
Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunității LGBT, respingerea migranților ilegali, controlul asupra presei, justiției și achizițiilor publice sau contestarea întâietății deciziilor Curții de Justiție a UE (CJUE) asupra dreptului național, acuzații la care se adaugă cele ce privesc relațiile apropiate ale lui Orban cu președintele rus Vladimir Putin.
Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, prin care această țară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.
Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiționalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor țări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei.
Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârșitul anului 2023, când Ungaria amenința la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Ungaria, pregătită să lupte
Între timp, Ungaria a reușit „în urma unor bătălii politice dure” deblocarea în total a circa 13 miliarde de euro din aceste fonduri, a declarat vineri Orban, care a promis că va continua „lupta” cu Bruxelles-ul pentru ca Ungaria să poată accesa și diferența de circa 10 miliarde de euro.
„Desigur, Bruxelles-ul ne spune că dacă lăsăm migranții să intre, dacă renunțăm la protecția copiilor (în fața acțiunilor LGBT), dacă ne schimbăm poziția din pro-pace în pro-război, atunci vom avea ușor acces la acești bani. Dar eu spun „nu” acestui preț. Mai bine luptăm”, a insistat Orban, potrivit agenției MTI.