În contextul tensiunilor stârnite de documentarul Recorder despre Justiţie, judecătoarea Daniela Panioglu, recent ieșită la pensie după o serie de conflicte cu instituțiile din sistem, lansează unul dintre cele mai dure atacuri.
Într-un interviu acordat Euronews, magistratul care a lucrat la Curtea de Apel Bucureşti spune asumat: „Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție. Să vă luați orice speranță, abandonați toți, pentru că este un sistem controlat”.
Panioglu are aceeaşi concluzie ca jurnaliştii de la Recorder: mecanismele interne din Justiţie au fost capturate de o structură piramidală de influență, iar efectul ar fi blocarea marilor dosare de corupție, adesea până la prescriere.
O „structură piramidală” în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea
Fosta judecătoare susține că în vârful acestui mecanism s-ar afla chiar președintele Înaltei Curţi, Lia Savonea.
„Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia”, afirmă Panioglu.
Aceasta povestește că numirile și schimbările de judecători din completuri ar fi fost folosite ca instrument pentru influențarea cursului dosarelor, în special când acestea se apropiau de prescripție. „Așa fac, intervin pe față și schimbă judecătorii până la prescripție”, spune ea.
Cum se prescriu marile dosare: „Rețetele” descrise de Panioglu
Magistratul enumeră cazuri concrete în care ar fi observat presiuni administrative sau disciplinare: dosarul lui Lucian Duță, dosarul Pendiuc – Vișoiu, dosarul bancherilor sau cel privind latura civilă din cazul Puiu Popoviciu.
Ea afirmă că schimbări nejustificate de complet, recuzări succesive și intervenții ale colegiilor de conducere ar fi fost folosite pentru a întârzia judecarea cauzelor. „Noua metodă este direct pe față, prin colegiul de conducere”, susține judecătoarea.
Panioglu povestește și cum au decurs propriile cercetări disciplinare, pe care le descrie drept „un fel de inchiziție”: „Era o ploaie de șase acțiuni disciplinare în șase luni. Veneau câte două echipe de inspectori săptămânal. Nu ascultau absolut nimic”.
Judecătoarea Daniela Panioglu și colega ei, Alina Nadia Guluțanu, au fost excluse din magistratură în 2022, după ce au menționat în motivarea condamnării lui Lucian Duță modul în care doi procurori ar fi încercat să îi favorizeze inculpatul. Ulterior, Înalta Curte a anulat decizia CSM.
Cu toate acestea, Panioglu afirmă că presiunile au continuat până la ieșirea sa forțată la pensie.
Cere demisia ministrului Justiției și intervenția președintelui
Fosta judecătoare cere demisia ministrului Justiției, despre care spune că „nu mai are ce căuta în funcție”, și solicită președintelui României să intervină în privința serviciilor secrete. „Președintele țării ar trebui să-și facă curățenie în serviciile secrete, pentru că această justiție a funcționat atâția ani fără ca serviciile secrete să cunoască și să aibă informații despre așa ceva și să-și facă datoria. Cu asta se ocupă, culeg informații. Vor să spună că nu au auzit de așa ceva? Păi e pe față, au fost schimbați judecătorii pe față, prescripții pe față. Mai mult de atât ce vreți? Și numirea procurorilor generali”, afirmă ea.
În final, mesajul ei este unul de maxim pesimism: „Absolut deloc nu mai am încredere în justiția din România. Ultimul bastion era Înalta Curte, dar și acolo au fost aduși oameni ai lor. E un sistem controlat. Acum, nou-promovații aduși de Savonea în mandatele ei, iar Costache este mâna ei dreaptă, vor închide și această gură de aer de dreptate din România.
Au spart completele. Oamenii care se înțelegeau erau despărțiți, li se introducea în complet un om de-ai lor. Vă dați seama că intrau în divergență, iar cel care intra pe divergență era tot omul lor, astfel încât tu rămâneai în opinie separată”.
Ce a scos la iveală Recorder
Recorder a publicat un documentar video de două ore despre sistemul de Justiție din România, un material jurnalistic care se bazează pe multiple mărturii din interiorul sistemului și care arată, în detaliu, cum s-a ajuns la fenomenul din ultimii ani, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.
Documentarul Recorder arată cum, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare mai puțin cunoscute: judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați deși ei nu ceruseră degrevarea, judecători cărora le-a încetat brusc delegarea, deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante, judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante.
Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor.
Documentarul a declanșat un val de reacții atât în sistemul judiciar, cât și pe scena politică.
În urma anchetei, USR a anunțat că îl cheamă pe ministrul Justiției în Parlament pentru explicații.
În paralel, Lia Savonea a transmis prima sa reacție publică, afirmând că documentarul conține deformări și că ancheta Recorder ar reprezenta o denigrare a justiției. Ea a respins acuzațiile referitoare la modul în care ar fi exercitat influență în sistem.
Și a existat și primul atac public, al Curții de Apel București, la adresa unui judecător care a depus mărturie în documentarul Recorder. Ulterior, CAB a anunțat o „conferință extraordinară de presă”.