Curtea de Apel București a emis miercuri un comunicat în care îl contestă public pe judecătorul Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care au depus mărturie cu nume și prenume în investigația Recorder despre justiție.
Potrivit G4Media, instanța afirmă că acesta ar fi făcut „afirmaţii denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.
Miercuri seară, Curtea de Apel București a anunțat că va face "o conferință extraordinară de presă" joi.
CA București scoate în față trecutul profesional al lui Beșu
Conducerea CAB insinuează că judecătorul Beșu ar fi ofițer acoperit. Comunicatul Curții notează că, „potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu”, acesta „a activat anterior timp de 5 ani ca ofiţer la doi şi-un sfert”.
Instanța conectează acest trecut cu prevederile art. 228 din Legea 303/2022, care stabilesc că niciun magistrat nu poate fi – sau să fi fost – agent ori colaborator al unor servicii de informații: „niciun magistrat nu are voie să fie - sau să fi fost - agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă”.
Instanța cere lămuriri publice: „Care este statutul său real?”
Curtea de Apel formulează o serie de întrebări cu caracter acuzator, justificând demersul prin tipul de acţiune „de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale”.
Comunicatul afirmă că „este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:
– în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,
– care au fost atribuțiile reale,
– ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului,
– dacă mai există astfel de raporturi în prezent,
– și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală”.
Instanța subliniază că „aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept”.
În final, Curtea de Apel solicită explicit implicarea instituțiilor de control. „Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, conchide CAB.
Verificările privind cariera magistraților aparțin CSM
G4Media precizează că eventualele incompatibilități privind cariera unui magistrat sunt responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii, instituția care gestionează întreg parcursul profesional al judecătorilor. Orice problemă legată de trecutul lui Laurențiu Beșu ar fi trebuit, în mod normal, verificată înainte de numirea acestuia în funcție.