Recorder a publicat un documentar video de două ore despre sistemul de Justiție din România, un material jurnalistic care se bazează pe multiple mărturii din interiorul sistemului și care arată, în detaliu, cum s-a ajuns la fenomenul din ultimii ani, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.
Documentarul Recorder arată cum, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare mai puțin cunoscute: judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați deși ei nu ceruseră degrevarea, judecători cărora le-a încetat brusc delegarea, deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante, judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante. Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor.
Recorder a urmărit mai multe dosare de corupție celebre care au fost influențate decisiv prin astfel de permutări și arată cum au fost tergiversate aceste cazuri pentru a se ajunge la prescripție și pentru a-i scăpa pe inculpați de răspunderea penală.
Un exemplu: dosarul lui Marian Vanghelie, condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru 9 infracțiuni de luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro. Vanghelie a scăpat fără nicio zi de pușcărie, după ce dosarul său a fost tergiversat la Curtea de Apel București prin schimbarea completului de judecată de cinci ori în timpul judecării procesului care urma să-i stabilească sentința definitivă.
Documentarul Recorder prezintă mai multe mărturii de o gravitate fără precedent din interiorul Curții de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară și locul unde se dau sentințe definitive în dosare de mare corupție. Judecătorii care apar în material arată cum conducerea acestei instanțe încurajează indulgența față de inculpați și vine cu decizii administrative discreționare prin care încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, direcționându-le către judecători dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților.
În ultimii ani, în conducerea Curții de Apel București au fost promovați judecători cu biografii controversate, aduși de la alte instanțe din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea. În spatele acestor promovări s-a aflat Lia Savonea, persoană care în ultimii 15 ani a ocupat poziții cheie în sistemul judiciar și care este indicată de mai mulți magistrați drept „conducătorul absolut al Justiției din România”.
Recorder prezintă traseul controversat al acestei judecătoare. Dintr-un magistrat audiat, în 2010, de DNA pentru presupuse relații cu rețeaua PSD-istului Cătălin Voicu și respins apoi de CSM pe motive de integritate când a încercat să promoveze la Înalta Curte, Lia Savonea a avut ulterior o ascensiune fulminantă. A devenit ea însăși membră în CSM-ul care o respinsese, a închegat o majoritate anti-reformistă care a susținut modificările legislative promovate de PSD-ul lui Liviu Dragnea și a devenit recent șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai importantă instanță din România.
Prin modificările legislative din ultimii ani, în sistemul de justiție s-a cimentat o organizare piramidală în care o mână de magistrați aflați în poziții cheie controlează întreg sistemul judiciar. Mai multe mărturii vorbesc despre o atmosferă de frică instaurată în rândul magistraților onești și despre situații în care, dacă ai opinii contrare conducerii instanței, ajungi să fii verificat de Inspecția Judiciară, „care sigur îți va găsi ceva”.
Documentarul atinge și subiectul scăderii numărului de dosare de mare corupție pe care DNA le-a instrumentat în ultimii ani. Mărturii culese de la foști și actuali procurori din DNA vorbesc despre o schimbare de ton la nivelul instituției odată cu instalarea în funcția de procuror-șef a lui Marius Voineag: „există dosare în care nu se vrea”, spune unul dintre procurorii care apar în materialul Recorder.
Unul dintre cazurile prezentate în documentar este cel al procurorului militar Liviu Lascu, revocat de la conducerea secției militare a DNA în timp ce ancheta o serie de achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații. „Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, spune procurorul Lascu în material. Dosarul privind achizițiile SRI a fost clasat după îndepărtarea lui Lascu, iar acesta afirmă că mai avea în lucru și alte anchete care vizau instituțiile de forță și care par să fi fost îngropate după plecare sa.
Informațiile adunate de Recorder arată că, după instalarea lui Marius Voineag în poziția de procuror-șef al DNA, din instituție au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140. Un număr neobișnuit de mare în condițiile în care DNA este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră.
Urmăriţi integral documentarul Recorder „Justiție capturată”
