Interviul acordat de procurorul șef DNA publicației G4media.ro este antologic și are marele merit, intenționat sau nu, de a-l arăta pe Marius Voineag, admiratorul asumat al lui Bogdan Licu, în toată splendoarea ipocriziei, minciunilor și poate chiar neștiinței crase de carte.
Practic, prestația dlui Voineag este, printre încruntări, grimase și formulări „răspuns final” de tip emisiune TV „cine știe câștigă”, o înșiruire de neadevăruri și contradicții extrem de ușor de demontat.
Să le luăm pe rând, pe cele mai importante.
Fractura logică SRI
Marius Voineag spune că nu a cerut de la SRI informații obținute în baza unor mandate de siguranță națională pentru a le folosi ca probe, deși de aproape un an CCR însăși i-a dat acest drept.
Deci, pe de-o parte, șeful DNA pretinde că rupe norii anticorupției, pe de altă parte, se ferește feciorelnic, de frica prejudiciului de imagine, să scobească după probe oriunde pot exista ele.
De aici două posibilități, în opinia mea: ori anticorupția domniei sale este strict o chestiune de imagine, ori primește acele informații informal, în format „la impuse”, cu indicații de folosire atașate. Cele două variante nu se exclud.
Minciuna grelei moșteniri și mătrășirea BMW-urilor
Se vaietă dl Voineag că nu a moștenit dosare despre autorități centrale și abia de acum trebuie să le urnească.
De fapt, DNA a cam trăit din osânză. Dosarul vaccinurilor – început în 2021 (nu 2023, după cum pretinde), dosarul Buzatu – început in februarie 2023 – mandat Crin Bologa.
Mai mult decât atât: „am lăsat în lucru dosare cu achiziții publice la ministere și instituții centrale cu demnitari implicați și sume mari. Plus primăriile din București”, a declarat pentru SpotMedia.ro fostul șef DNA Crin Bologa.
Dacă nu erau dosare importante, cum se explică datele din bilanțul DNA pe 2022 referitoare la prejudicii:
- în dosare trimise în instanță - 247 milioane de euro
- în dosare rămase în lucru - peste 4 miliarde de euro
- masuri asigurătorii în dosarele trimise în instanță - 252 milioane de euro
- masuri asigurătorii în cursul urmăririi penale - 461 milioane de euro
Ce a făcut dl Voineag cu dosarele moștenite nu se știe, dar unele indicii există.
De exemplu, dosarul BMW-urilor de la MAI a fost clasat pentru că „nu erau fapte de natură penală în acel dosar. Acolo s-a făcut o achiziție, comisia a venit și a făcut o ajustare (...) s-a dat soluția pe de clasare exact pe răspundere administrativă”.
De fapt, „sunt incriminate ca infracțiuni cele mai grave fapte prin care se încalcă regulile din diferite domenii: comercial, administrativ, conviețuire etc. Când vrei să dai o clasare, poți invoca altă răspundere. Oare de ce Bode nu a mai accesat fonduri europene? Dacă MAI zice că va cere decontare, atunci DNA s-a grăbit, pentru că era competența EPPO”, a explicat pentru SpotMedia.ro un magistrat specializat în fapte corupție.
Coincidență sau nu, Lucian Bode are un noroc extraordinar cu dl Voineag la DNA. Dosarul BMW-urilor a fost clasat. Cel mai mare adversar al aripii Lucian Bode - Thuma Hubert (baronul de Ilfov), Iulian Dumitrescu, a fost doborât.
Interesant este și dosarul Mocioalcă, baronul local de Caraș Severin acuzat de trafic de influență, clasat cu patru zile înainte ca acesta să fie numit vicepreședinte al Curții de Conturi. Denunțătorul lui dă în judecată DNA, pentru a obține ordonanța de clasare pe care dorește să o atace în instanță.
Gestionarul pisicilor
Dl Voineag anunță cu mare lejeritate în interviu, aproape din proprie inițiativă, că a deschis un dosar privind o licitație de la Primăria Sectorului 3 despre care G4media a scris cu trimitere directă la proximitatea premierului Ciolacu. Foarte bine!
Dar Crin Bologa și acum se ferește, după cum am văzut, să dea detalii ca să nu dea alarma, dl Voineag face dezvăluiri fără rezerve. Cu atât mai mult când e vorba despre un dosar extrem de sensibil, cu extensii până spre vârful puterii, ar fi fost de bun simț o mult mai mare prudență a comunicării publice pe principiul pisicii cu clopoței, spun magistrați consultați de SpotMedia.ro.
Mai mult, PICCJ a respins recent o solicitare SpotMedia despre stadiul unui dosar pe motiv că orice informații despre dosare pe rolul parchetelor încalcă legea. Dacă e atât de transparent, de ce nu anunță dl Voineag toate dosarele mari la care face trimitere în interviu?
Ne putem gândi că dl Voineag a ieșit la interviu cu scopul de a da această informație pentru ca, în negocieri cu PNL, inclusiv despre viitorul prezidențiabil comun, dl Ciolacu să vadă pisica ținută de urechi și să devină flexibil? Eventual să se mulțumească cu Primăria Capitalei, după cum i se tot indică? Că tot vorbeam de norocul extraordinar al dlui Bode...
Minciuna Nicolae Ciucă
În chestiunea dosarului penal prin care a blocat investigarea academică de către CNATCDU a suspiciunilor de plagiat în privința lui Nicolae Ciucă, o chestiune tratată pe larg doar de SpotMedia.ro, dl Voineag recunoaște că l-a deschis, dar susține că rolul unui procuror șef de secție în PICCJ (ale cărui atribuții le îndeplinea atunci) este minim:
„Punea o viză pe o înregistrare a unei plângeri și deschideau un dosar. Era o chestiune foarte simplă.(...) A fost o plângere, o sesizare cu privire la plagiat, care se înregistrează în R4, în registru penal, se dă un număr și se merge mai departe cu ancheta”.
Adică șeful SUPC din PICCJ este cam ca funcționara de la registratură, care pune număr de înregistrare pe cererea de concediu. Leul de la DNA era registratoare la PICCJ?
De fapt, „nu este obligatoriu să înregistrezi toate sesizările în penal, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de CPP. Dacă totuși ai înregistrat și faptele sunt prescrise, ești obligat să dai imediat clasare, nu să ridici acte și să împiedici alte verificări”, a explicat pentru SpotMedia.ro un înalt magistrat specializat în drept penal.
Când a deschis dosarul, dl Voineag nu avea cum să nu remarce că sunt fapte prescrise din 2008, adică de 14 ani în acel moment. Se prindea și un student de anul II la Drept că e mort îngropat și cu parastasele făcute.
Și, totuși, nu numai că a deschis dosarul, dar a avizat și perchezițiile în urma cărora au fost ridicate de la Universitate toate documentele originale (alt lucru care nu se face, mai ales dacă blochează alte instituții ale statului) referitoare la teza dlui Ciucă. Într-un dosar pentru o faptă prescrisă de 14 ani.
„Una dintre problemele pe care le-am avut întotdeauna, uitându-mă în istoricul nostru, a fost să ținem dosarele 7 ani de zile și după aia să le clasăm eventual pe o o situație de clasare încă de la început, încă de la deschidere”, spune dl Voineag.
Dar să deschizi un dosar pe o faptă prescrisă de 14 ani, să îl ții un an și jumătate cu documentele originale confiscate și să-l clasezi pentru prescriptia evidentă din prima clipă abia când investigația academică a fost înlăturată definitiv de CCR?
Minciuna achizițiilor SRI. Cine e plutonierul?
În chestiunea achizițiilor SRI, un caz tratat pe larg doar de SpotMedia.ro, dl Voineag pretinde că dosarul pentru care l-a dat afară intempestiv pe șeful serviciului militar, care îl instrumenta, a fost clasat pentru că între timp prejudiciul a fost acoperit.
”Dacă vrem să validăm teze eroice că cineva-și asumă și-și fixează o țintă un plutonier de la SRI, înseamnă că e ok, validăm tezele astea eroice”, spune dl Voineag.
Nu știm când a descoperit chiulul, dar când l-am întrebat despre motivele revocării lui Liviu Lascu nu a indicat vreunul concret, nu l-a indicat nici în cererea trimisă CSM și a admis că nu a existat nicio evaluare a activității procurorului Lascu.
Cât despre dosar, măsura minciunilor și a manipulărilor dlui Voineag o dă dreptul la replică al procurorului Lascu, cu date concrete oficiale în premieră (integral aici interesant de comparat și diferența de limbaj, inclusiv juridic, dintre cei doi):
- SRI a plătit integral, 2,4 milioane de lei, unei societății comerciale pentru echipament destinat trupelor de intervenție.
- pentru aceste plăți, angajații SRI au semnat documente de recepție care au atestat intrarea în întregime, în depozit, a echipamentului.
- de fapt, mai mult de jumătate din achiziție nu a fost livrată, deci documentele de recepție erau false.
- în cauză au fost cercetați în calitate de suspecți 6 angajați ai SRI, dintre care 2 ofițeri superiori (șefi ai unor compartimente și servicii), 1 subofițer și 3 angajați civili. Urmau să fie cercetați ofițeri din cadrul serviciului financiar și din conducerea unității, existând bănuiala legitimă că membrii comisiilor nu au acționat în această manieră din proprie inițiativă și fără știința șefilor lor.
Deci nici vorbă de un simplu plutonier și iată răspunsul la întrebarea retorică pe care am pus-o încă de la execuția procurorului Lascu: unde și la cine nu trebuia să ajungă ancheta? Suspiciunea mea rămâne că principala protecție trebuia acordată firmei de apartament care a livrat echipament de milioane pentru SRI, IGPR, IPJ-uri și poliții locale.
„Ceea ce precizează domnia sa (Marius Voineag n-red.), despre inexistența infracțiunilor dacă ’bunurile au venit, și au venit cu întârziere, după procedura achiziției’ este de-a dreptul surprinzător, dacă nu șocant.
Carevasăzică, dacă anumite persoane atestă prin documente că echipamentul a intrat în întregime în gestiune, deși în realitate nu a intrat decât o parte, și alte persoane care au știut despre aceste aspecte au achitat întreaga sumă de bani, și nu corespunzător numărului de repere livrate efectiv, ele nu se fac responsabile penal, potrivit opiniei domnului Voineag, dacă peste câteva luni marfa este adusă, în completare.
Este surprinzător pentru o persoană având funcția domnului Voineag să nu știe că există un moment al consumării infracțiunilor, atât în cazul falsurilor, cât și al abuzului în serviciu, care în speța respectivă s-au produs la întocmirea actelor în fals, respectiv la luarea deciziei de efectuare a plății pentru marfa nelivrată.
O completare ulterioară (cu întârziere, ca să folosesc termenul domniei sale) poate fi luată în considerare doar ca o circumstanță atenuantă dar, nicidecum, ca o cauză de exonerare a răspunderii penale. Cu alte cuvinte, dacă acesta a fost motivul clasării, atunci, el este unul profund viciat și nelegal, iar circumstanțele adoptării acestei soluții trebuie să fie serios reanalizate”, explică procurorul executat Liviu Lascu.
Mai mult, oare anunțând public că o îndeplinire cu întârziere, chiar după ce au fost comise niște falsuri, exonerează nu este o invitație la infracțiune mai ceva decât iertarea pentru evaziune dacă plătești prejudiciul, pentru care chiar jurnalistul care a realizat interviul s-a revoltat la maximum?
Faptul că dl Voineag apare în adevărata sa dimensiune în hohotele de râs amar ale sistemului judiciar nu e cine știe ce veste. Caricatural, este acolo, rămâne acolo, este ținut acolo, gestionarul pisicilor în anul electoral 2024.