Parchetul General a publicat vineri ordonanţa din 15 martie, prin care a fost dispusă clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.
Instituția susţine că Ciucă nu poate fi acuzat de uz de fals în dosarul, deoarece diploma este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale.
În plus, „pentru infracţiunea prevăzută de art.197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie)”, procurorii arată că fapta s-a prescris încă din anul 2008.
„Conform art.197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie. Conform alin. (2) Împăcarea înlătură răspunderea penală. Termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii mai sus menţionată este de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal şi curge de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv din anul 2003, termenul de prescripţie fiind aşadar împlinit în anul 2008, înainte de sesizarea formulată în prezenta cauză", arată Parchetul General.
Nicolae Ciucă a fost reclamat şi pentru săvârşirea „infracţiunea de uz de fals în formă continuată, teza de doctorat plagiată fiind folosită la diferite intervale de timp“, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii (art. 35 C.p.), ca realizare profesională notabilă şi suport pentru avansările ulterioare".
În replică, Parchetul consideră că premierul nu poate fi acuzat de această infracţiune, deoarece diploma de doctor nu este considerată un act oficial fals, în sensul legii penale.
„Obiectul material al infracţiunii de uz de fals îl constituie un înscris oficial ori sub semnătură privată falsificat. Acţiunea de falsificare se realizează prin alterare (denaturarea înscrisurilor oficiale preexistente, modificarea material a redactării textului unui act existent, în orice mod, prin adăugiri, ştersături, transformări) sau/şi prin contrafacere (reproducerea frauduloasă, imitarea, plăsmuirea, ticluirea, alcătuirea unui înscris).
Prin săvârşirea infracţiunii de uz de fals se creează un pericol pentru valoarea social protejată - încrederea publică în autenticitatea înscrisurilor oficiale ori sub semnătură privată.
Folosirea diplomei de doctor nu se circumscrie, aşadar, conţinutului constitutiv al infracţiunii de uz de fals, întrucât diploma de doctor este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale. Pe cale de consecinţă, infracţiunea de uz de fals în formă continuată, pretins săvârşită începând cu anul 2003 şi până în prezent, nu realizează elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal”, a arătat Parchetul.
Astfel, concluzia Parchetului este că „fapta nu există" și dosarul a fost clasat.
Context
Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie 2022, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale", susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I".
Emilia Şercan afirma că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice.
De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002) și, astfel, nu avea cum să plagieze.
Dosarul a fost deschis în februarie 2022, iar ancheta penală a blocat mai bine de un an cercetarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare „Carol I". După publicarea articolului, Emilia Șercan a acuzat numeroase amenințări și o campanie de compromitere a sa. Cazul jurnalistei a fost prezent la categoria semnalelor de alarmă în numeroase rapoarte referitoare la respectarea statului de drept în România, emise de organisme internaționale.