USR primește o lovitură de grație prin dosarul vaccinurilor de la DNA. Pe de-o parte, prin cererea de avizare a urmăririi penale a foștilor miniștri USR ai Sănătății este vizat un al doilea nume de pe un loc eligibil pe lista europarlamentară a USR, Vlad Voiculescu, după ce fostul cap de listă, Elena Lasconi, a abandonat ca urmare a scandalului “referendumul lui Dragnea”.
Apoi, pune din nou la încercare consecvența partidului în raport cu statul de drept. USR a avut în acest domeniu cele mai înalte exigențe, potrivit cărora penalul indezirabil nu este doar condamnatul definitiv, ci și suspectul urmărit penal.
Primul examen a fost picat de USR când dna Armand a devenit suspectă pentru conflict de interese și partidul a făcut scut în jurul domniei sale, invocând prezumția de nevinovăție, faptul că nu e condamnată, ci doar anchetată.
Acum, când pentru doi foști miniștri ai Sănătății USR se cere avizul președintelui pentru urmărirea penală, urmează un al doilea examen. E greu să îți menții blazonul, dacă preiei discursul cândva pus la zid.
Deocamdată, REPER, partid în care e acum dna fost ministru Mihăilă, a avut un răspuns decent și principial pe linia statului de drept, în timp ce USR fix spre discursul foștilor adversari penali se duce. Ceea ce poate prinde la nucleul dur, dar poate contraria oameni care cred în principii.
Nu voi comenta speța în sine, faptele au fost comunicate, explicate de DNA, replicile celor în cauză au fost formulate. Dosarul a fost deschis pe vremea fostului șef DNA Crin Bologa, dar își ia avânt spectaculos tocmai când le e mai greu “voinicilor”, dl Iohannis cu turneul faraonic, Guvernul cu banii.
Poate fi, desigur, o coincidență, la fel ca faptul că mută atenția de la actualitatea neplăcută și poate fi folosit ca un baros împotriva adversarilor politici ai Puterii, care au folosit și ei politic același baros în alte vremuri.
Tot coincidență poate fi și faptul că este vizat alături de cei doi miniștri și fostul premier Cîțu, acum cel mai vocal critic al guvernării PSD-PNL.
Faptul că noul procuror șef DNA are susținerea totală din partea Ancăi Alexandrescu (Dragnea), luju.ro, Antena 3 și altor asemenea figuri și publicații, că este cel care a contribuit decisiv la blocarea analizei academice a suspiciunii de plagiat în cazul Ciucă pot fi tot coincidențe.
Cert e că dosarul a avansat și într-un stat de drept el trebuie privit cu seriozitate și așteptat să ajungă la final.
Efectul lui politic este însă cu mult mai important decât în scorurile partidelor și nu pot decât să sper că el este foarte bine făcut și fundamentat, pentru că redeschide în societate o rană pe care ar fi bine ca astfel să o cauterizeze, nu doar să o zgândăre.
Gestionarea pandemiei rămâne o traumă imensă în România, mai mult decât în oricare altă țară europeană. Statul nu a înțeles că într-un moment de asemenea criză cetățeanul nu trebuie antagonizat, hăituit și bruscat, ci trebuie făcut partener.
Că măsurile absolut necesare sunt oricum prea greu de suportat pentru a plusa și cu măsuri absurde, cum a fost închiderea școlilor la primul caz de Covid și chiar în localități care nu aveau nici măcar un caz, la fel ca menținerea lor închise cu lunile sau internările forțate ale asimptomaticilor ținuți în saloane pușcărie cu săptămânile.
Nu pandemia în sine, ci modul în care ea a fost gestionată a adâncit o falie de neîncredere între societate și conducerea ei, un val pe care a început să se ridice AUR în 2020. Valul acesta a devenit unul suveranist, amplificat de multe alte prostii care au urmat în criza energetică și sunt comise chiar în aceste zile.
Prostiile interne au fost și sunt aruncate în capul UE, tot felul de personaje sulfuroase pentru Chris Terheș lansează scenarii apocaliptice despre planuri ticăloase la Bruxelles. Care devin credibile în contextul recent.
Extremismul, suvernismul nu apar din senin, mai ales în țări care nu au cine știe ce tradiție de acest fel, cum e România. Ele sunt produsul acumulării unor tensiuni, iar gestionarea pandemiei și a vaccinării a fost un punct de plecare pentru o furie pe care o vedem crescând periculos.
Peste tot se întâmplă așa, din motive diferite, desigur. Șocul olandez este un semnal teribil, poate cel mai grav din UE. Și nu ar trebui să ne simțim la adăpost.
Că tema pandemiei rămâne un trigger important în societatea românească o arată un recent discurs sinistru, al Dianei Şoşoacă, din punctul meu de vedere perfect încadrabil în infracțiunea de instigare la ură, dacă senatoarea nu ar avea imunitate pentru declarații. Un discurs care dezgroapă frustrările din pandemie și le instrumentalizează printr-un îndemn la violență fizică, chiar tortură.
Diana Şoşoacă crește în sondaje pentru că este foarte bine conectată la publicul pe care îl vizează și care este din ce în ce mai radical. Cu siguranță simte potențialul temei. Nu mă îndoiesc că AUR se va înfige în subiect, iar gestionarea pandemiei, chiar dacă nu va deveni neapărat o temă de campanie, va dicta o stare electorală.
Dosarul acesta al vaccinurilor, cu un calendar extrem de interesant, ar trebui să aibă un efect cauterizant, indiferent de rezultatul lui, cât de repede cu putință procedural. Să închidă măcar o temă a pandemiei.
Ceea ce rămâne restant și oferă material de creștere extremiștilor pentru radicalizarea oamenilor este o analiză profesionistă, independentă de cei implicați la momentul respectiv și completă a gestionarii pandemiei. Ce a fost bine, ce a fost rău, până unde a fost necesitate și de unde au început exagerările.
Fără această vindecare, ne ducem spre un dezastru electoral și politic.