Protestul public față de acțiunile judecătoarei Lia Savonea, care a intrat în conflict deschis cu Parlamentul pentru a păstra privilegiile magistraților, anunță apropierea punctului culminat în această confruntare între cele două puteri ale statului – legislativă și judecătorească.
“România nu mai poate accepta o instanță supremă condusă de o persoană (Lia Savonea -n.red.) care, ani de zile, a fost asociată cu controverse, presiuni, blocaje şi decizii care au slăbit încrederea publică în Justiție”, se arată în comunicatul asociațiilor civice care au organizat protestul.
Deși la manifestația de vineri seara care a avut loc în fața Înaltei Curți de Justiție din București au fost sute de oameni, nu mii, un astfel de eveniment e un semnal puternic pentru judecători și procurori.
Contestarea în stradă a magistraților care vor să-și păstreze privilegiile indică o problemă majoră în interiorul profesiei, care o poate compromite, producând efecte negative pentru întreaga societate.
“Numirea Liei Savonea la șefia Înaltei Curți nu este o simplă promovare, este simbolul capturării Justiției de către un grup mic, dar extrem de influent, conectat la interese politice şi la zona corupției de rang înalt. Noi nu ieșim în stradă pentru un moft…”, mai susţin organizatorii protestului.
Negocieri ratate
Problema pensiilor speciale ale magistraților a devenit punctul central al reformei statului, unul de care depinde credibilitatea și supraviețuirea actualei coaliții de guvernare.
Dacă și după noua încercare de rezolvare a problemei de către premierul Bolojan, care a anunțat că săptămâna aceasta va repune în dezbatere un nou proiect de lege pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraților, problema nu se va rezolva din cauza CSM sau a respingerii legii de către Curtea Constituțională, această dispută nu va dispărea de pe agenda publică, mai mult, se va acutiza.
Modalitatea dură de negociere adoptată de judecătoarea Lia Savonea, care controlează Curțile de Apel din țară și CSM, a izolat-o pe aceasta atât în raport cu clasa politică, dar și cu opinia publică. Nu are niciun fel de aliați în afara unei părți a sistemului judiciar, e adevărat una importantă.
În data de 13 noiembrie, președintele Nicușor Dan a condus negocierile dintre reprezentanții coaliției de guvernare și cei ai magistraților pentru găsirea unei soluții de compromis, dar discuțiile au fost un eșec.
“Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți. Şi nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, la scurt timp după încheierea discuțiilor.
Încercarea nereușită a președintelui Nicușor Dan de a arbitra conflictul dintre magistrați și majoritatea parlamentară a arătat poziția inflexibilă a primilor în legătură cu cuantumul pensiilor speciale și vârsta ieșirii din profesie.
Deși șeful statului a căutat o soluție de compromis, până la urmă, Ilie Bolojan a citit-o mai bine pe Lia Savonea, susținând mereu că nu va renunța.
“Discuțiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale”, se arată în comunicatul CSM, dat publicității după eșecul negocierilor.
Acordul pentru Justiție
Trebuie spus că judecătoarea Lia Savonea, înainte de negocierile de la Palatul Cotroceni, a lansat un document numit Acordul pentru Justiție și stabilitate instituțională.
“Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicție cu principiile independenței Justiției și ale echilibrului constituțional al puterilor în stat”, se arată în document.
Acordul reprezintă, în realitate, un ultimatum dat societății prin care procurorii și judecătorii încearcă să scoată de pe agenda publică orice referire, poziție politică, tentativă de legiferare legată de salarizarea și pensiile magistraților atât pentru prezent cât și pentru viitor, considerând astfel de acțiuni un atac la independența Justiției.
“Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiția trebuie respectată, protejată și sprijinită în exercitarea rolului său constituțional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice”, se mai arată în documentul acordului propus de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Justiție.
Legile lui Liviu Dragnea
Cu toată revolta din societate la adresa privilegiilor magistraților, trebuie subliniat că s-a ajuns în această situație din cauza deciziilor repetate ale oamenilor politici de a face servicii judecătorilor și procurorilor, pentru a le cumpăra blândețea atunci când venea vorba de investigarea și judecarea cazurilor de corupție.
Astfel, Liviu Dragnea, fost președinte PSD, ajuns la închisoare, condamnat pentru acte de corupție, înainte de proces a lansat toate mașinațiunile posibile pentru a-l bloca, inclusiv golirea instanțelor și a parchetelor prin oferirea posibilității de pensionare rapidă.
Conflictul de astăzi a fost generat de adoptarea unei ordonanțe de urgență în luna octombrie 2018, care modifica mai multe legi ale justiției.
Poziția inflexibilă a judecătoarei Lia Savonea nu va face decât să agraveze conflictul, deschizând noi fronturi politice atât pentru președinte, dar și pentru partidele din Parlament.
Pensiile speciale ale magistraților sunt un subiect atât de nepopular încât va fi greu de evitat de actorii sociali și politici din România. Cu cât mai mult va fi amânată rezolvarea acestei teme care provoacă nemulțumire, cu atât poziția magistraților se va eroda, iar solidaritatea de acum se va dizolva.
Imaginea corupției
Mai trebuie spus că în această problemă, procurorii și judecătorii din România nu au niciun fel de susținere europeană, nici instituțională, de la Comisia sau Curtea Europeană, dar nici profesională, de la colegii lor, care nu se bucură nici pe departe de avantajele magistraților din România.
“…dacă nici condițiile acestea nu sunt acceptat de ce să nu încercăm din nou, poate chiar prin modificarea Constituției, printr-o revizuire a ei, să impunem un singur sistem de calcul al pensiilor, şi anume, proporțional cu contribuțiile plătite de fiecare angajat, indiferent din ce domeniu de activitate. Să fie o bună egalitate în fața legii pentru toți angajații”, a declarat Ludovic Orban, consilierul politic al președintelui Nicușor Dan, la o zi după eșecul negocierilor cu magistrații de la Palatul Cotroceni.
Poziția consilierului este poziția șefului statului, iar aceasta nu e una care dă prea mari speranțe Liei Savonea.
Admiterea apariției unui conflict constituțional și declanșarea procedurilor de modificare a acesteia o vor transforma rapid pe șefa Curții Supreme în țapul ispășitor pentru toate problemele României - sociale, politice și economice, devenind rapid imaginea corupției, exact cum s-a întâmplat și în cazul Liviu Dragnea.