Premierul Ilie Bolojan a spus, joi seară, că nu s-a ajuns la vreo soluţie la întâlnirea de miercuri de la Cotroceni pe tema proiectului de lege care să reglementeze pensiile magistraţilor.
Guvernul a propus ca magistrații să aibă o pensie medie care să ajungă la aproximativ 3.200 de euro net pe lună, în loc de 5.000 de euro, cât primesc în prezent, dar magistrații au refuzat această variantă.
"Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluţie care să fie agreată de ambele părţi. Şi nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun", a afirmat Ilie Bolojan, la Euronews România.
O problemă care trebuie corectată
Întrebat care a fost soluţia propusă de către magistraţi la discuţiile de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a precizat că s-a convenit să nu se facă declaraţii "care să se ducă într-o zonă în care să potenţeze lucrurile", dar a menționat că există o diferență foarte mare între pensia medie și cea din magistratură, lucru care trebuie corectat.
"Eu, în afară de a descrie lucrurile sistemice cât mai corect posibil, nu doresc să intru într-o zonă de escaladare. Un lucru, însă, legat de valoarea pensiilor este cât se poate de cert. Vă rog să vă gândiţi că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro. Gândiţi-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi. Adică este o diferenţă foarte mare între pensia medie şi pensia din magistratură. Şi atunci aceste lucruri, când ne place, când nu ne place, trebuie să fie corectate. V-am spus că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai şi un sistem care poate să stea în picioare în anii următori", a explicat premierul.
Ilie Bolojan a afirmat că peste 10 ani va ieşi la pensie generaţia care s-a născut în anii 1968, 1969, 1970.
"Este şi generaţia mea, vom fi aproape 500.000 de oameni care vom ieşi la pensie, dacă ne ţine Dumnezeu sănătoşi până atunci. Cei care vin în spate sunt mult mai puţini, 200.000, 300.000 de oameni. Peste 15-20 de ani de zile vor intra 150.000 de oameni de la 18 ani în zona de populaţie activă. Dacă nu luăm măsuri care să corecteze aceste lucruri cât mai repede posibil, practic, amanetăm viitorul României pentru anii următori. Ce plătim astăzi sunt efectele unor decizii greşite care s-au luat în anii trecuţi", a declarat Ilie Bolojan.
O pensie la care foarte puțini români ajung după o viață de muncă
Premierul a precizat că, dacă s-ar aplica varianta pe care el a propus-o în coaliţie, atunci pensia magistraţilor ar fi de 3.200 de euro.
"3.200 euro, vă rog să mă iertaţi, net pe lună, putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat.
Gândiţi-vă că este o pensie pe care foarte puţini români o încasează după o viaţă de muncă de 40 de ani, de 35 de ani şi aşa mai departe. La ceea ce este astăzi în România, este o pensie în care ai oricum o bătrâneţe decentă. Ca să nu spun mai mult de atât", a adăugat Ilie Bolojan.
Eșec la Cotroceni
Ședința de la Palatul Cotroceni, dintre președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și șefii ICCJ și CSM, s-a încheiat miercuri fără a se ajunge la o înțelegere pe tema pensiilor speciale, după mai bine de trei ore de discuții.
Potrivit unor surse, membrii coaliției de guvernare au fost dispuși să cedeze în privința perioadei de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, dar nu și asupra cuantumului pensiei.
Reprezentanții magistraților au cerut o perioadă de tranziție de 20 de ani, iar pensiile să aibă o valoare de 60% din actuala indemnizație brută pe care o încasează, ceea ce înseamnă mai mult decât salariul net pe care îl au în plata, au spus surse din coaliție citate de Antena3.
CSM susţine că nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul. Reprezentanţii instituţiei precizează, într-un comunicat emis joi, că au propus ca şi pentru magistraţi, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluţie identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalţi beneficiari ai acestei categorii de pensii, ”soluţie care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activităţii”.