Ședința de la Palatul Cotroceni, dintre președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și șefii ICCJ și CSM s-a încheiat fără a se ajunge la o înțelegere pe tema pensiilor speciale, după mai bine de trei ore de discuții.
Membrii coaliției de guvernare au fost dispuși să cedeze în privința perioadei de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, dar nu și asupra cuantumului pensiei, potrivit Digi24.
Reprezentanții magistraților au cerut o perioadă de tranziție de 20 de ani, iar pensiile să aibă o valoare de 60% din actuala indemnizație brută pe care o încasează, ceea ce înseamnă mai mult decât salariul net pe care îl au în plata, au spus surse din Coaliție citate de Antena 3.
Coaliția a făcut o contraofertă, dar degeaba
Coaliția a făcut o contraofertă - să accepte doar prelungirea perioadei de tranziție de la 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 15 ani. Potrivit unor surse din conducerea Coaliţiei, și premierul Ilie Bolojan ar fi fost de acord cu varianta unei tranziții de 15 ani.
În privința cuantumului pensiei magistraților, liderii coaliției au propus cel mult 75% din venitul net.
Nici în această fază nu s-a ajuns la un acord, așa că după trei ore de negocieri, ședința a luat sfârșit. S-a stabilit doar ca participanții să nu mai facă „declarații tensionate” pe tema pensiilor magistraților, conform surselor citate.
Președintele Nicușor Dan propusese coaliției ca perioada de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani să nu fie de zece ani, ci de 15.
Șeful statului a precizat că, în ultimii ani, magistraţii din România au muncit de două-trei ori mai mult decât cei din ţări europene.
Obiectivul președintelui este ca reforma pensiilor speciale să nu fie atacată la CCR.
Ministrul Justiţiei nu are perspectiva unei finalităţi
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat, miercuri seară, că discuţiile magistraţilor cu preşedintele Nicuşor Dan au fost constructive, destul de tehnice, dar nu are în acest moment perspectiva "unei finalităţi în ce priveşte conturarea unui proiect de lege".
"Din informaţiile pe care le am, au existat discuţii ample, discuţii destul de tehnice, constructive, dar nu am, în momentul de faţă, perspectiva unei finalităţi în ce priveşte conturarea unui proiect de lege", a explicat ministrul Justiţiei, potrivit site-ului b1tv.ro, citat de News.ro.
Acesta a menţionat că era de aşteptat ca "fiecare parte să îşi prezinte punctele de vedere". "Mă aşteptam să fie un dialog, mă aşteptam să fie mai multe variante de abordare a acestei chestiuni care a stârnit atâta interes, inclusiv în opinia publică. Dar nu am, în momentul de faţă, perspectiva unei finalităţi de convergenţă în aceste discuţii", a spus ministrul.
"N-aş putea, în momentul de faţă, să estimez dacă va mai fi nevoie de vreo întâlnire, pentru că, repet, nu am fost de faţă. Accentuez şi eu cele spuse de dumneavoastră, în sensul că este foarte important să existe o soluţie pentru această problemă, întrucât în joc sunt resurse financiare foarte importante pentru statul român şi este, de asemenea, şi o coordonată de echitate care ar conduce la un echilibru social, care este aşteptat de noi toţi", a mai declarat Radu Marinescu.
Acesta a precizat că nu i se pare "nepotrivit ca fiecare parte să vină cu varianta pe care o apreciază".
Înalta Curte cere mai mulți bani
În contextul întâlnirii convocate de președintele Nicuşor Dan la Cotroceni privind pensiile magistraților, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a lansat un apel pentru un „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională”, despre care spune că este un angajament comun al autorităților statului pentru protejarea statului de drept și asigurarea stabilității în perioada de redresare economică.
Referitor la pensiile magistraților, punctul 6 al acordului se referă la responsabilitate şi colaborare loială pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR.
Curtea subliniază urgența clarificării situației până la 28 noiembrie 2025, prin adoptarea unei soluții legislative conforme cu deciziile Curții Constituționale și standardele europene.
ÎCCJ cere "clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene."
Se propune totodată un principiu de echitate între salariul în activitate și pensia de serviciu, precum și un plan de etapizare graduală a aplicării modificărilor legislative, pentru a proteja drepturile câștigate și a asigura stabilitatea financiară.
T.D.