În contextul întâlnirii convocate de președintele Nicuşor Dan la Cotroceni privind pensiile magistraților, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a lansat un apel pentru un „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională”, despre care spune că este un angajament comun al autorităților statului pentru protejarea statului de drept și asigurarea stabilității în perioada de redresare economică.
Acest acord include şase puncte, primul referindu-se la respectarea Justiţiei în statul de drept.
Instanțele solicită respectarea independenței Justiției, precizând că nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu poate contraveni principiilor constituționale și echilibrului între puterile statului.
Cel de-al doilea punct vizează ”încetarea atacului politic asupra Justiţiei”.
Judecătorii și procurorii nu pot fi transformați în instrumente ale conflictelor politice, iar atacurile publice la adresa Justiției sunt considerate incompatibile cu statul de drept.
Al treilea punct al acordului prevede o comunicare publică responsabilă.
Înalta Curte propune instituirea unui cod de conduită pentru comunicarea publică pe teme judiciare, pentru a evita denaturarea informațiilor și presiunea asupra magistraților, și reafirmă că Justiția reprezintă un fundament al stabilității instituționale și al credibilității României în UE.
Punctul 4 al acordului vizează protejarea sistemului judiciar ca fundament al statului de drept şi garantarea statutului magistraţilor.
La punctul 5 se face referire la cooperare instituţională loială, mai exact la instituirea principiului consultării reale şi prealabile între Guvern, Parlament şi CSM pentru orice iniţiativă legislativă care afectează organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar.
În privința pensiilor magistraților, punctul 6 al acordului se referă la responsabilitate şi colaborare loială pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR.
Curtea subliniază urgența clarificării situației până la 28 noiembrie 2025, prin adoptarea unei soluții legislative conforme cu deciziile Curții Constituționale și standardele europene.
ÎCCJ cere "clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene."
Se propune totodată un principiu de echitate între salariul în activitate și pensia de serviciu, precum și un plan de etapizare graduală a aplicării modificărilor legislative, pentru a proteja drepturile câștigate și a asigura stabilitatea financiară.
- CSM o reclamă la Parchet pe Oana Gheorghiu, după declarațiile despre pensiile magistraților. O acuză de incitare la ură, violență sau discriminare
- Ministrul Justiției spune că nu a semnat plângerea CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu
- Lideri USR, mesaje de susținere pentru Oana Gheorghiu: Libertatea de exprimare e sfântă. Câte plângeri penale a făcut CSM când corupții scăpau printre degete justiției?
Şi mai mulţi bani
Înalta Curte mai propune ca magistrații aflați în activitate să primească o „cotă compensatorie” din economiile salariale generate de posturile vacante din instanțe și parchete. Această măsură vizează recompensarea echitabilă a judecătorilor și procurorilor care preiau un volum disproporționat de muncă, din cauza deficitului de personal, și are rolul de a proteja stabilitatea sistemului judiciar și calitatea actului de justiție.
Curtea subliniază că alocarea acestor resurse trebuie să fie transparentă, echitabilă și proporțională cu efortul depus, pentru a susține profesionalismul și continuitatea funcționării instanțelor.
Prin acest acord, Înalta Curte propune un parteneriat între Guvern, Parlament, Președinție și sistemul judiciar, pentru consolidarea statului de drept, respectarea legii și menținerea credibilității României în Uniunea Europeană.
Reacţia lui Nicuşor Dan: M-am văzut şi eu beştelit de nişte domni magistraţi
Întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă e nevoie de un acord precum cel pe care l-a propus Înalta Curte sau dacă principiile din Constituţie sunt suficiente pentru ca justiţia şi relaţia acestui sistem cu societatea să funcţioneze corect, preşedintele a răspuns că în orice situaţie dialogul este binevenit.
„Pe prima liniuţă (un cod de conduită – n.red.), sunt absolut de acord, dar cred că trebuie să fie în amândouă sensurile, că m-am văzut şi eu beştelit de nişte domni magistraţi zilele trecute, fără să am nicio vină, eu cred că, dimpotrivă, am încercat să fiu echilibrat în a rezolva această problemă a societăţii”, a răspuns Nicuşor Dan.
Acesta adaugă că discuţii pot avea loc, subliniind că şi magistraţii, nu doar societatea, trebuie să fie „mai ponderaţi” în ieşirile publice.
„Niciodată nu strică să mai spui ceva explicit, deşi lucrurile sunt scrise implicit, au fost, sunt mai multe decizii ale Curţii Constituţionale care vorbesc de raporturile de putere, dar niciodată nu strică să explicităm nişte lucruri şi cred că ar fi util pe acest subiect sensibil şi unii şi alţii să fie mai ponderaţi în manifestările lor publice. Pe conţinut, o să vedem. De principiu, orice formă de propunere într-un dialog între părţi e binevenită”, spune preşedintele, citat de News.ro.
Miercuri, de la ora 16.00, şeful statului se va întâlni cu liderii coaliţiei, pentru a doua oară săptămâna aceasta, de data aceasta la discuţii urmând să participe şi reprezentanţi ai magistraţilor.