Deși lucrez de mult timp, nu am avut până acum ocazia să fiu martorul unei reacții atât de puternice, profunde și extinse în societate față de o investigație jurnalistică.
Documentarul Recorder fost ca un incendiu pornit dintr-o scânteie, la primele ore ale dimineții de ieri, care a cuprins rapid întreaga țară, aducând în centrul dezbaterii publice mafia din justiție, controlată de Lia Savonea, președintele Curții Supreme.
Pe parcursul ultimilor ani au fost mii de articole, știri, investigații și interviuri în care a fost prezentată corupția din justiție: modul de fentare a sistemului de repartizare a dosarelor ECRIS, delegările judecătorilor incomozi, pasivitatea DNA sub conducerea lui Marius Voineag, abuzurile CSM și salvarea în serie a marilor corupți pe baza prescrierii faptelor.
Ceea ce au făcut jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea a fost să strângă piesă cu piesă din acest puzzle complicat și să prezinte simplu, direct și exemplar modul în care sistemul de justiție e influențat de oamenii politici aflați la putere, de SRI, dar și de o rețea din interiorul sistemului, construită în jurul Liei Savonea, care controlează toate pârghiile de decizie și reduce la tăcere magistrații care vor să-și facă meseria.
Corupția se întoarce, deși n-a plecat niciodată
Din reacțiile celor cu care am vorbit ieri, colegi, experți, dar și valul de postări de pe rețelele sociale am rămas cu sentimentul că sute de mii de oameni s-au simțit trași pe sfoară de o alianță toxică, făcută pe sub masă între Iohannis, Ciucă, Ciolacu și Lia Savonea, pentru a crea protecție atât pentru oamenii politici, cât și pentru magistrați.
Profitând de pandemie, prin modificarea legilor justiției din august 2022, au creat contextul în care rețeaua de influență a Liei Savonea a avut cale liberă să distrugă toate dosarele de mare corupție aflate pe rolul instanțelor.
De multe ori, pe parcursul ultimilor ani, discutam în ședințele de redacție despre abuzurile vizibile din deciziile judecătorilor și ne întrebam când problema corupției va deveni din nou importantă pentru opinia publică.
Documentarul Recorder a reușit, prin migala, pasiunea și determinarea cu care a fost construit, să atragă atenția și să definească imensul pericol pentru societatea românească pe care-l reprezintă corupția din politică și justiție.
E imoral pentru orice guvern democratic să mărească taxele, să ceară solidaritate de la cetățeni fără să ofere nimic în schimb, nici măcar încrederea că trăiesc într-o societate care încearcă să fie dreaptă.
O înțelegere aproape secretă
Multă vreme m-am întrebat de ce Lia Savonea, dar și judecătorii din CSM sunt atât de virulenți în problema pensiilor magistraților.
Poziția lor inflexibilă friza orice logică. Era una gălăgioasă, brutală și plină de dispreț față de opinia publică, revoltată pe bună dreptate că un magistrat se poate pensiona la 48 de ani, cu o pensie mai mare decât salariul.
Nimeni nu reacționează atât de arogant atunci când în discuție sunt prezentate fapte și argumente care descriu o anomalie. Repet, niciodată n-a fost vorba despre salarizarea procurorilor și judecătorilor, ci despre vârsta de pensionare și cuantumul pensiei, care erau, cum se spune, cu adevărat nesimțite.
O astfel de reacție apare doar atunci când cei aflați în discuție controlează situația, se bazează pe ceva solid, nu au de ce să se teamă. Recunosc că multă vreme n-am înțeles de unde vine această siguranță.
Investigația realizată de Recorder m-a ajutat în sensul în care indică, într-un mod subtil, existența unei înțelegeri PSD-PNL-Lia Savonea, în mandatul și cu acordul lui Iohannis, prin care s-a realizat un pact de anihilare a dosarelor de corupție, oprirea investigaților procurorilor și tergiversarea deciziilor în instanță până la activarea prescripției, astfel încât oamenii politici să fie deasupra legii, iar magistrații care-i protejează să primească privilegiul de a se pensiona rapid și pe bani mulți.
Judecătorul Laurențiu Beșu spune clar, în interviul acordat Recorder, că la Curtea de Apel București, dinspre președinții de instanțe veneau îndemnuri pentru judecători de a fi „blânzi” cu inculpații, de a da pedepse ușoare în dosarele de corupție.
Țara stabilității s-a prăbușit
Acest pact informal și infernal, în același timp, a funcționat o vreme printr-o cascadorie de comunicare în care, în contextul temerilor legate de războiul de la graniță, de la președinte până la ultimul parlamentar al Puterii s-a tot repetat: Stați liniștiți, România e stabilă. Nimic nu se poate întâmpla pentru că suntem în NATO și Uniunea Europeană.
Dar construcția politică ridicată de Iohannis a fost pulverizată de rețelele de influență ale Rusiei de la București, iar de stabilitatea mult clamată s-a ales praful, România ajungând în pragul colapsului financiar.
În acel moment, odată cu mărirea taxelor și în lipsa reformelor, abuzurile și corupția din politică și justiție au ajuns din nou în atenția opiniei publice.
Punctul central al reformei statului a devenit tăierea privilegiilor celor plătiți cu generozitate prin efortul tuturor, iar pensionările rapide din magistratură au devenit simbolul unui sistem corupt, incapabil să livreze dreptate.
Deja, investigația Recorder a scos mii de oameni în stradă, iar mai mulți lideri politici, în frunte cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, au reacționat.
Aceste reacții nu vor avea nicio valoare dacă nu vor fi urmate de schimbări rapide ale miniștrilor de la Justiție, Interne, e vorba de Cătălin Predoiu, cel care a validat legislația din 2022, dar și șeful DNA, Marius Voineag, și alții, inclusiv modificarea rapidă a atribuțiilor CSM.
România se îndreaptă vertiginos spre o criză politică majoră pe care doar luarea unor decizii rapide de către cei aflați la putere o mai poate evita.