Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Acesta susține că actul normativ conține mai multe prevederi neconstituționale și creează contradicții grave în legislație.
În sesizarea transmisă CCR, șeful statului critică în special introducerea unor sancțiuni penale pentru părinții sau reprezentanții legali ai copiilor care au săvârșit fapte penale, dar nu răspund penal din cauza vârstei, precum și eliminarea acordului parental pentru participarea minorilor la programe de consiliere psihologică.
Președinția: aceeași faptă devine simultan contravenție și infracțiune
Una dintre principalele critici vizează faptul că legea nou adoptată transformă în infracțiune refuzul părinților de a participa la programe de consiliere psihologică, deși aceeași faptă este deja sancționată contravențional în actuala legislație.
Administrația Prezidențială susține că această suprapunere creează „un concurs de incriminări imposibil de conciliat” și poate duce la sancționarea de două ori a aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
În document se arată că legea „creează, în mod structural, premisa încălcării principiului ne bis in idem”, deoarece autoritățile contravenționale și cele penale ar putea acționa „în paralel sau succesiv în temeiul celor două norme concurente”.
Critici privind răspunderea penală a reprezentantului legal
Președintele contestă și faptul că noua lege extinde răspunderea penală asupra reprezentantului legal al copilului, deși obligația de a participa la consiliere revine, potrivit actualei legi, exclusiv părinților.
Sesizarea arată că legea introduce „o contradicție internă ireconciliabilă”, deoarece norma care stabilește obligația nu include reprezentantul legal, în timp ce norma penală îl sancționează și pe acesta.
De asemenea, Președinția susține că legea incriminează inclusiv conduita unui minor care nu răspunde penal, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal.
Eliminarea acordului părinților, contestată de Cotroceni
Un alt punct major al sesizării privește eliminarea acordului părinților pentru participarea copilului la programe de consiliere psihologică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, această modificare afectează dreptul la viață de familie și contrazice chiar principiile din Legea protecției copilului, care prevăd implicarea familiei în toate deciziile privind minorii.
În sesizare se afirmă că modificarea „transformă o măsură de protecție într-o obligație de constrângere impusă fără implicarea familiei”.
Președinția mai susține că intervenția statului în viața de familie „nu este necesară”, deoarece legislația actuală permite deja instanței să suplinească lipsa acordului parental atunci când este în interesul copilului.
Critici și pentru noțiunea de „faptă cu violență”
Șeful statului contestă și formularea care permite plasamentul copilului într-un centru rezidențial specializat dacă acesta a săvârșit „o faptă cu violență”.
Sesizarea arată că sintagma nu este definită clar și poate include inclusiv fapte minore, precum amenințările verbale sau îmbrâncelile, ceea ce ar putea conduce la măsuri disproporționate împotriva unor copii care nu răspund penal.
Documentul avertizează că legea reintroduce, în esență, un mecanism cu caracter sancționator pentru minorii care nu răspund penal, deși Curtea Constituțională a declarat neconstituționale soluții similare încă din 1999.
La final, președintele cere CCR să admită sesizarea și să constate că legea încalcă mai multe articole din Constituție, inclusiv cele privind legalitatea, dreptul la viață de familie și protecția specială a copiilor.
Proiectul de lege a fost transmis de Parlament către Președinție pe 11 mai 2026, în vederea promulgării, stârnind încă de atunci dezbateri aprinse între asociațiile pentru drepturile familiei și inițiatorii care susțineau că este nevoie de măsuri mai dure pentru combaterea delicvenței juvenile.
