spotmedia.ro a publicat astăzi o documentare despre navele din așa-numita flotă fantomă a Rusiei care au ajuns în porturi românești sau în apropierea apelor teritoriale ale României.
Documentarea s-a bazat pe surse deschise și oficiale: guvernul Ucrainei, listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, listele SUA și rapoarte internaționale.
Subiectul este unul extrem de serios pentru că nu vorbim doar despre transport maritim. Vorbim despre nave pe care Ucraina le consideră parte din mecanismul prin care Rusia își finanțează războiul, ocolind sancțiunile și embargoul asupra petrolului rusesc.
Pentru Kiev, aceste nave sunt ținte. Unele au fost deja lovite sau distruse în Marea Neagră.
De aici pornește întrebarea de securitate: dacă astfel de nave ajung în porturile României sau în apropierea apelor teritoriale românești, ce risc apare pentru România? Întrebarea a devenit și mai actuală după incidentul din Portul Constanța.
Patru drone ucrainene ar fi fost bruiate și deviate de la traseul lor. Una dintre ele a ajuns în Portul Constanța și a fost autodetonată. Explozia a fost puternică, dar, din fericire, nu au existat victime.
Ipoteza care trebuie verificată este dacă dronele vizau o navă din flota fantomă după ce aceasta ar fi urmat să iasă din apele teritoriale ale României. Aceasta este miza reală: nu doar dacă o navă era sau nu pe o listă de sancțiuni, ci dacă România a fost expusă unui risc militar generat de prezența unor nave urmărite de Ucraina.
Ce a publicat spotmedia.ro
Articolul spotmedia.ro a arătat că mai multe petroliere incluse de Ucraina pe lista flotei fantomă au avut legături cu porturi românești sau cu zona maritimă a României.
Toate informațiile au fost indicate cu linkuri către surse oficiale sau publice.
În cazul fiecărei nave, documentarea a urmărit trei elemente esențiale: dacă nava apare pe lista ucraineană a flotei fantomă; dacă nava a fost ulterior sancționată de Uniunea Europeană sau de SUA; dacă în rapoartele publice apar porturi românești sau ape românești în istoricul ei de navigație.
Important: în rapoartele ucrainene nu apar, în toate cazurile, data și ora exactă a fiecărei intrări în port. Dar apar porturile vizitate. Printre ele, Constanța.
Iar pentru Ucraina, această includere nu este formală. Kievul susține că aceste nave încalcă embargoul asupra petrolului rusesc și ajută Rusia să își finanțeze războiul.
De aceea, problema nu poate fi redusă la o discuție tehnică despre comerț maritim. Este o problemă de securitate la Marea Neagră.
Ce a spus ministrul Apărării
La peste 10 ore de la publicarea articolului, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a reacționat pe Facebook.
Ministrul a transmis că subiectul este serios, dar că trebuie discutat „pe baza faptelor, nu a speculațiilor”.
Apoi a precizat că „Niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța.”
Radu Miruță a prezentat o cronologie pentru fiecare navă. Potrivit datelor primite de el de la instituțiile statului, navele ar fi intrat sau ar fi trecut prin porturile românești înainte de a fi sancționate de UE sau SUA.
Concluzia ministrului a fost clară: o navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port.
Această precizare este importantă. Dar ea răspunde doar la o parte a problemei. Ea spune ce se întâmpla din punct de vedere juridic, în raport cu listele UE și SUA.
Nu răspunde însă la întrebarea de securitate: ce face România cu navele care sunt deja pe lista Ucrainei și sunt considerate ținte de război, indiferent dacă nu au fost încă introduse pe lista UE sau SUA?
Aici începe zona gri.
Ce l-am întrebat pe ministru
Mai jos este un fragment din dialogul telefonic realizat de spotmedia.ro cu Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, despre navele din flota fantomă și despre riscul ca acestea să intre în apele teritoriale ale României.
spotmedia.ro: Deci navele pe care ucrainenii le listează ca shadow-fleet, vase fantomă, sunt urmărite ca să fie distruse. Sunt unele pe care le-au și distrus în Marea Neagră. Nu e totuși periculos ca nave din această flotă să intre pe teritoriul României?
Radu Miruță: Noi, ca țară, ne raportăm la lista Uniunii Europene sau la cea a SUA. Ne raportăm la lista UE sau la lista SUA pentru că sunt și chestiuni economice. Cei de la Rompetrol fac business cumpărând țiței din Kazahstan. Nu am vorbit eu cu ei, dar îmi imaginez că, dacă i-aș întreba, cred că ar zice asta.
spotmedia.ro: Dar nu se poate transporta țițeiul cu un vas care nu e pe lista de sancțiuni?
Radu Miruță: Problema apare la asigurare: armatorii sunt taxați foarte scump dacă fac tranzit cu nave care sunt pe lista europeană de sancțiuni, doar pentru faptul că au un risc mai mare, fiind considerate periculoase de ucraineni. Dar noi nu prea avem o bază legală să interzicem o navă care nu este prinsă în sancțiunile UE.
spotmedia.ro: Și atunci o lăsăm să intre în apele teritoriale?
Radu Miruță: Dacă nu e pe lista Uniunii Europene sau a SUA, nu avem o bază legală. Ceea ce am văzut este că există o listă cu nave sancționate de Ucraina, după care, după un timp, intră și pe lista UE.
spotmedia.ro: Șase am găsit.
Radu Miruță: Sunt mult mai multe pe lista europeană.
spotmedia.ro: Eu doar atâtea am găsit. Dar dumneavoastră ați cerut situația oficială?
Radu Miruță: Da, am cerut situația pe două ramuri. Am cerut situația la Autoritatea Navală și la Forțele Navale. Și corespunde, mă rog, poate fi o zi diferență, poate fi vreo eroare de tastare. La unele s-a menționat doar luna.
spotmedia.ro: De exemplu, în lista dvs., am găsit o eroare la nava Celine/Seal…
Radu Miruță: Da, se poate întâmpla să fie vreo eroare. Dar eu nu știu asta. Le-am cerut unor autorități ale statului, care sunt responsabile de așa ceva. Nava Seal? Și ce dată scrie despre ea?
spotmedia.ro: Ați scris 2023. De atunci spuneți că n-a mai fost într-un port românesc. Pe o platformă de monitorizare apare la Constanța în 18 martie 2025.
(După o foarte scurtă documentare am descoperit că petrolierul Celine, cu IMO: 9252400, “a fost localizat în apele teritoriale române, în apropierea orașului Constanța, România, în data de 18 martie 2025, destinația sa fiind Constanța”, conform magicport.ai, o aplicație de localizare a navelor în funcție de numărul unic de identificare.)
Radu Miruță: Da, nu contest că se pot face erori. În raport scrie 2023 și a fost inclusă în lista de sancțiuni la 24 octombrie 2025. Am făcut verificări încrucișate, doar pentru a reduce riscurile unor greșeli. Se poate să fie o eroare. Important e dacă a intrat în portul Constanța după sancțiunile UE sau SUA, că de fapt, asta e problema. Există riscul ca gradul de corupție din port să ascundă astfel de lucruri.
spotmedia.ro: Se poate întâmpla ca gradul de corupție din port să fie o problemă reală?
Radu Miruță: Mă raportez la documentele pe care oameni cu autoritate ai Guvernului României le au acolo. Dacă se dovedește că oamenii aceia greșesc, ceea ce e foarte posibil, asta face parte din problemele administrative ale statului român. Adică eu nu pot să intru în foc decât pentru ceea ce fac eu. Pentru ce fac alții, asta e situația.
spotmedia.ro: Spuneți-mi, cu partea ucraineană țineți legătura?
Radu Miruță: Da.
spotmedia.ro: Și pe această poveste cu vasele sancționate?
Radu Miruță: Nu, personal am ținut legătura cu omologul meu pe câteva chestiuni, iar de vineri i-am cerut foarte ferm ca, atunci când pierde controlul unor drone, să anunțe în timp util. E inacceptabil ca România să piardă controlul și să se întâmple ce s-a întâmplat.
spotmedia.ro: Pe site-ul guvernului ucrainean, unde sunt listate vasele sancționate, se anunță foarte clar că această decizie e luată în baza unor rezoluții ale Uniunii Europene și G7 din 2024, care impun un embargou pe petrolul rusesc.
Radu Miruță: Nu pot comenta rapoartele unui alt stat sau ale unui alt guvern. Vă spun că noi reacționăm la sancțiunile impuse navelor de Uniunea Europeană și de SUA. E foarte greu de stabilit proveniența petrolului. De exemplu, nava aceea Safeen Elona transporta petrol din Kazahstan.
Contextul și fracturile din explicațiile oficiale
Dialogul cu ministrul clarifică un lucru: România spune că acționează doar în baza listelor de sancțiuni ale Uniunii Europene și ale SUA. Dar asta nu închide problema. Dimpotrivă, o face mai clară.
Pentru că lista Ucrainei funcționează într-un alt ritm. Mai întâi, Kievul identifică nave pe care le consideră parte a flotei fantomă a Rusiei. Unele dintre ele ajung ulterior pe listele UE sau SUA.
Între aceste două momente apare zona de risc.
O navă poate fi deja considerată țintă de Ucraina, dar să nu fie încă sancționată de UE sau SUA. O astfel de navă poate intra într-un port românesc. România spune că nu are bază legală să o oprească. Dar Ucraina o poate trata ca pe o țintă militară după ce iese din apele teritoriale românești.
Aceasta este prima fractură: între logica sancțiunilor și logica războiului. Sancțiunile vin prin proceduri. Războiul se mișcă mai repede.
A doua fractură este între drept și securitate. Ministrul spune că, dacă o navă nu este pe lista UE sau SUA, România nu are bază legală să o interzică. Dar asta nu răspunde la întrebarea de securitate. Chiar dacă o navă nu poate fi oprită, poate fi monitorizată? Poate fi verificată suplimentar? Poate fi semnalată ca risc? Există un protocol special? Există comunicare preventivă cu Ucraina? Aceste întrebări nu au primit răspuns.
A treia fractură este în calitatea datelor oficiale. Ministrul spune că a cerut date de la Autoritatea Navală și de la Forțele Navale. Dar admite că pot exista erori. Diferențe de o zi. Greșeli de tastare. Menționarea doar a lunii. Într-un caz obișnuit, poate părea o problemă administrativă. În cazul flotei fantomă, este mult mai grav. Aceste nave își schimbă numele. Își schimbă pavilionul. Își schimbă proprietarii. Uneori își opresc sistemele de localizare. De aceea, verificarea trebuie să fie foarte riguroasă. Nu după nume, ci după numărul IMO, identificatorul unic al navei.
Cazul Celine/Seal arată exact această vulnerabilitate. Ministrul a indicat o ultimă trecere prin Constanța în 2023. Dar o verificare pe o platformă de monitorizare indică o posibilă prezență în zona Constanța la 18 martie 2025, cu destinația Constanța. Acest element trebuie verificat oficial. Dar simpla posibilitate a unei erori arată cât de fragil poate fi controlul statului asupra unui fenomen construit tocmai pe opacitate.
A patra fractură este în comunicare. Ministrul a reacționat ca și cum articolul ar fi acuzat România că a primit nave deja sancționate de UE sau SUA. Dar miza documentării este mai largă. Miza este că nave listate de Ucraina ca parte a flotei fantomă au ajuns în zona României. Iar Ucraina consideră aceste nave ținte în războiul cu Rusia. Asta schimbă complet discuția. Pentru public, întrebarea nu este doar dacă România a încălcat sau nu regimul de sancțiuni. Întrebarea este dacă România a fost expusă unui risc militar.
A cincea fractură este relația preventivă cu Ucraina. Ministrul spune că a cerut Kievului să anunțe România atunci când pierde controlul unor drone. Este necesar. Dar este o reacție după incident. Întrebarea reală este dacă există un mecanism înainte de incident. Dacă o navă de pe lista Ucrainei intră în zona României, cine știe? Cine verifică? Cine comunică? Cine evaluează riscul? Cine decide dacă situația este periculoasă? Până acum, răspunsurile nu sunt clare.
Întrebările care rămân
- Câte nave aflate pe lista ucraineană a flotei fantomă au intrat în porturile românești sau în apele teritoriale ale României?
- Câte dintre aceste nave erau deja listate de Ucraina în momentul în care au ajuns în zona României?
- Câte dintre ele au fost sancționate ulterior de Uniunea Europeană sau de SUA?
- Autoritățile române verifică aceste nave după numele comercial sau după numărul IMO?
- Există o bază de date comună între Ministerul Apărării, Autoritatea Navală Română, Forțele Navale și serviciile de informații?
- Există o procedură specială pentru navele listate de Ucraina ca parte a flotei fantomă, chiar dacă ele nu sunt încă sancționate de UE sau SUA?
- Este informată partea ucraineană atunci când o astfel de navă intră în porturi românești sau se apropie de apele teritoriale ale României?
- Este informată România atunci când Ucraina urmărește o astfel de navă în apropierea apelor românești?
- Există un mecanism de alertă înainte ca o operațiune militară ucraineană să creeze risc pentru porturile românești?
- Cine evaluează riscul pentru populația civilă, pentru porturi și pentru infrastructura energetică de la Marea Neagră?
- Cât de sigur este portul Constanța în fața unor nave care își schimbă numele, pavilionul și proprietarii?
- Poate corupția din port sau slăbiciunea administrativă să ducă la date incomplete sau greșite despre aceste nave?
- Ce măsuri ia statul român pentru ca un incident ca detonarea dronei din Portul Constanța să nu se repete?
Răspunsul ministrului - că navele nu erau încă pe lista UE sau SUA la momentul intrării în port - poate fi corect juridic. Dar nu este suficient. Pentru că problema nu este doar juridică. Este o problemă de securitate.
Iar la Marea Neagră, diferența dintre o zonă gri administrativă și un incident militar poate fi de doar câteva minute.
Iranul atacă baze americane din Golf după lovituri reciproce cu SUA. Armistițiul din Orientul Mijlociu, din nou sub presiune
„Revoluția Flamingo” continuă în Albania: Mii de oameni contestă în stradă proiectul de lux asociat familiei Trump (Video)
SUA ar putea renunța la desfășurarea rachetelor Tomahawk în Germania. Războiul cu Iranul a golit stocurile și schimbă planurile NATO
Fără Ianis în lot, Gică Hagi a decis cine va fi decar în meciul amical cu Țara Galilor
