Judecătorul Tribunalului Militar București care a motivat decizia de achitare a foștilor șefi ai Jandarmeriei în dosarul 10 August susține că acuzațiile formulate de procurori nu au fost susținute de probe suficiente și că intervenția forțelor de ordine a avut loc într-un context marcat de violențe împotriva jandarmilor.
Potrivit unei analize publicate de Epoch Times România, motivarea deciziei, care depășește 200 de pagini, explică de ce instanța a considerat că intervenția nu a fost abuzivă și de ce nu există suficiente probe pentru condamnarea foștilor comandanți ai Jandarmeriei.
Instanța: Au existat violențe împotriva forțelor de ordine
În motivare sunt invocate mărturii ale unor comandanți ai Jandarmeriei care susțin că încă din cursul după-amiezii protestatari violenți au aruncat cu pietre, sticle, delimitatoare rutiere și alte obiecte în dispozitivele de ordine publică.
Judecătorul reține că, pe parcursul serii, agresivitatea unor participanți a crescut, mai mulți jandarmi fiind răniți. În aceste condiții, instanța consideră că nu poate fi susținută teza potrivit căreia la momentul intervenției mulțimea era exclusiv pașnică.
De ce au fost achitați Cazan, Cucoș și Sindile
Un argument central al motivării este că procurorii au acuzat încălcarea unor ordine și regulamente interne ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Jandarmeriei.
Judecătorul arată însă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, infracțiunea de abuz în serviciu presupune încălcarea unei legi sau a unei ordonanțe, nu doar a unor reguli interne. „Simpla încălcare a unor regulamente ale Jandarmeriei nu poate constitui, singură, infracţiunea de abuz în serviciu”, se arată în motivare.
Instanța susține, de asemenea, că nu există probe care să demonstreze că foștii șefi ai Jandarmeriei au ordonat folosirea anumitor tipuri de muniție sau mijloace de intervenție.
„Nici comandantul acţiunii, nici inculpaţii prezenţi în curtea Guvernului nu au dat ordine specifice cu privire la categoriile de muniţie şi mijloacele tehnice ce urmau a fi utilizate”, se arată în motivare.
Instanța a concluzionat că probele administrate nu permit atribuirea responsabilității pentru folosirea concretă în teren a grenadelor lacrimogene, pulverizatoarelor, tunurilor cu apă sau altor mijloace de intervenție celor trei inculpați.
Cum explică instanța folosirea gazelor lacrimogene
Unul dintre cele mai controversate pasaje ale motivării se referă la folosirea gazelor lacrimogene în condițiile în care în Piața Victoriei se aflau și copii sau persoane vârstnice.
Judecătorul susține că intervenția nu a fost îndreptată împotriva acestor categorii de persoane din cauza vârstei sau stării lor, ci a urmărit dispersarea unor grupuri considerate violente.
„Intervenţia nu a vizat asemenea persoane în considerarea calităţii lor, ci a urmărit dispersarea grupurilor violente. Interdicţia nu poate fi extinsă până la a paraliza orice intervenţie de restabilire a ordinii publice prin simplul fapt al prezenţei incidentale a unor asemenea persoane în mijlocul unei mulţimi”, se arată în motivare.
Potrivit motivării, legea interzice folosirea mijloacelor de intervenție împotriva copiilor sau persoanelor cu dizabilități în considerarea acestei calități, însă nu poate bloca orice acțiune de restabilire a ordinii publice dacă asemenea persoane se află într-o mulțime în care au loc acte de violență.
Ordinul de intervenție, semnat după începerea operațiunii
Instanța a analizat și acuzația de fals intelectual adusă lui Laurențiu Cazan, legată de faptul că ordinul prefectului pentru intervenție ar fi fost semnat după declanșarea evacuării pieței.
Judecătorul apreciază că semnarea ulterioară a documentului nu demonstrează automat existența unui fals și că problema ține mai degrabă de cronologia formalizării aprobării, nu de inexistența acesteia.
Cazul taximetristului și al turiștilor israelieni
În ceea ce privește incidentul în care au fost implicați cetățeni israelieni aflați într-un taxi, instanța a concluzionat că persoana care ar fi fost agresată cel mai grav nu era cea indicată în rechizitoriu ca persoană vătămată.
Judecătorul arată că bărbatul care ar fi fost scos din taxi, trântit la pământ și lovit nu a fost audiat în dosar și nu figurează ca parte vătămată, ceea ce a împiedicat analizarea faptelor în forma prezentată de procurori.
Instanța a recunoscut și cazuri de agresiune
Motivarea nu exclude existența unor abuzuri individuale. Judecătorul consideră dovedită agresarea protestatarului Costel Tocană, care a fost lovit de mai mulți jandarmi, inclusiv după ce căzuse la pământ.
De asemenea, instanța a reținut că un alt protestatar, Nicolae Badea, a fost gazat de un jandarm în condiții care au fost confirmate de probele administrate în cauză. În acest ultim caz însă, judecătorul a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale.
PMB e la un pas să termine cu datoria către Constanda. Cât i-a plătit deja pentru unul dintre cele mai costisitoare litigii din istoria recentă a Capitalei
Cupa Mondială 2026: Scoția învinge la limită una dintre națiunile exotice de la Mondial, Haiti
Războiul se încheie electronic? Axios: Întâlnire virtuală SUA - Iran, duminică
Căldura și umiditatea sunt ideale pentru căpușe, chiar și la munte. Recomandările Salvamont
