Armenia găzduiește luni și marți două reuniuni internaționale majore – summitul Comunității Politice Europene (CPE) și primul summit UE–Armenia – într-un moment tensionat pe scena geopolitică, marcat de războiul din Iran și de relațiile complicate cu Washingtonul și Moscova, relatează agențiile internaționale.
Evenimentul aduce la aceeași masă aproape toate statele europene, alături de parteneri cheie precum Canada, iar Uniunea Europeană încearcă să transmită un mesaj de unitate și forță atât către Rusia, cât și către Statele Unite.
Nicușor Dan a ajuns la Erevan și participă la reuniuni
Președintele României, Nicușor Dan, a sosit la Erevan pentru a participa la cele două summituri. El a fost întâmpinat pe aeroport de președintele Parlamentului armean, Alen Simonyan.
Odată cu Nicușor Dan a ajuns în Armenia și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cei doi anunțând că vor lua parte la reuniunile organizate în marja CPE.
În cadrul summitului, Nicușor Dan și Maia Sandu participă la Grupul pentru Republica Moldova, inițiativă lansată în 2024 de România și Franța pentru consolidarea sprijinului internațional acordat Chișinăului.
Tot luni, președintele României organizează o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale și va co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masă rotundă dedicată dezinformării și amenințărilor hibride.
UE vrea să arate unitate în fața SUA și Rusiei
Reuniunea are loc într-un context complicat, în care Uniunea Europeană încearcă să își reafirme coeziunea și rolul global. Potrivit surselor comunitare, summitul este gândit ca un semnal de unitate atât către administrația americană condusă de Donald Trump, cât și către Rusia.
În paralel, europenii și canadienii urmează să discute despre consolidarea securității colective și sprijinul pentru Ucraina, în timp ce Washingtonul este concentrat pe conflictul din Orientul Mijlociu și pe negocieri fragile în regiune.
Canada se apropie de Europa
O noutate importantă a summitului este participarea premierului canadian Mark Carney, care marchează o apropiere strategică între Ottawa și Bruxelles.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că „Europa și Canada sunt mai mult decât parteneri cu viziuni similare”, în timp ce Carney a arătat că „într-o lume mai periculoasă și mai divizată, Canada se apropie tot mai mult de aliații europeni”.
Această dinamică contrastează cu pozițiile administrației Trump, care a criticat frecvent NATO și a impus tarife comerciale UE.
Armenia, în centrul unei repoziționări geopolitice
Faptul că summitul are loc la Erevan nu este întâmplător. Armenia încearcă să își reducă dependența de Rusia și să se apropie de Occident, într-un an electoral crucial pentru premierul Nikol Pashinyan.
Uniunea Europeană este așteptată să își reafirme sprijinul pentru autoritățile armene, inclusiv în contextul temerilor privind ingerințe ruse în alegerile legislative programate în iunie.
Miza energetică și coridoarele strategice
Regiunea Caucazului are o importanță strategică majoră pentru UE, atât din punct de vedere geopolitic, cât și economic. Coridorul transcaspic, cunoscut și drept „Coridorul Mijlociu”, permite transportul de energie și mărfuri din Asia Centrală către Europa, ocolind Rusia și Iranul.
În acest context, discuțiile despre securitatea energetică, inclusiv cele inițiate de Nicușor Dan, capătă o relevanță suplimentară.
Un forum european extins
Comunitatea Politică Europeană, creată în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina, reunește aproape toate statele europene, cu excepția Rusiei și Belarusului, reprezentând aproximativ 700 de milioane de persoane și un sfert din PIB-ul global.
Tema summitului din acest an este „Construirea viitorului: unitate și stabilitate în Europa”.
Premierul slovac Fico merge la parada lui Putin din 9 mai, un gest care tensionează relațiile cu UE
Când chatbotul întărește delirul. Un bărbat spune că Grok l-a convins că este urmărit și că oameni vin să-l omoare
Revenire importantă la FC Barcelona
Miliardele din investiții, miza reală a crizei politice: cine controlează contractele
