Europa trebuie să se pregătească pentru o realitate în care incendiile, inundațiile, cutremurele, atacurile cibernetice sau sabotajele nu mai apar neapărat pe rând, ci pot lovi în același timp și în mai multe locuri. Este avertismentul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o vară în care incendiile au pus la grea încercare capacitatea de intervenție a statelor europene.
Bruxelles-ul vrea acum să schimbe modul în care Europa se pregătește pentru dezastre: mai puțin accent exclusiv pe intervenția după ce criza a izbucnit și mai mult pe prevenție, anticipare și pregătire.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care fenomenele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat Ursula von der Leyen, luni, în timpul unei vizite la Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE, relatează Euronews.
Schimbările climatice fac fenomenele extreme mai imprevizibile, iar mai multe țări pot ajunge să se confrunte simultan cu situații grave, ceea ce riscă să depășească resursele de intervenție disponibile.
O vară care a pus Europa la încercare
Semnalele au fost deja vizibile anul acesta. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de zece ori pentru incendii de vegetație începând din aprilie. Aproape 800 de pompieri au fost trimiși preventiv în zone considerate cu risc ridicat, iar în timpul verii au intervenit echipe din 25 de țări.
Europa a trecut, din luna mai, prin patru valuri de căldură.
Aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate din cauza incendiilor în această vară, potrivit comisarului european pentru pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib. „Schimbările climatice nu mai bat la ușă, sunt deja în cameră. Sunt în Europa”, a avertizat Lahbib.
Peste 600.000 de hectare au ars în Uniunea Europeană de la începutul anului, potrivit datelor Comisiei Europene. Suprafața este de peste două ori mai mare decât media pe termen lung din ultimele două decenii.
Nu mai este suficient să intervenim după dezastru
Mesajul transmis de Bruxelles este că vechiul model, în care resursele sunt mobilizate după izbucnirea unui incendiu, producerea unei inundații sau a unui cutremur, nu mai este suficient.
UE vrea ca lecțiile fiecărei crize să fie folosite pentru a anticipa următoarea situație de urgență, pentru a consolida prevenția și pentru a putea interveni înainte ca un incident să se transforme într-un dezastru.
Problema este însă costul. Statele europene sunt deja presate să-și țină cheltuielile sub control, iar negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii, pentru perioada 2027-2034, se anunță dificile. Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia cer reducerea bugetului propus.
Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, susține însă că investițiile făcute înaintea dezastrelor sunt mai ieftine decât plata repetată a pagubelor produse de incendii sau inundații.
De la incendii și inundații la atacuri cibernetice și sabotaje
Pregătirea despre care vorbește Bruxelles-ul nu privește însă doar dezastrele naturale.
UE începe să plece de la scenariul în care mai multe tipuri de crize se pot suprapune. Pe aceeași listă cu incendiile, inundațiile sau cutremurele apar atacurile cibernetice, sabotarea infrastructurii critice - inclusiv a rețelelor energetice și spitalelor - și alte amenințări hibride.
Acestea pot afecta viața de zi cu zi fără să arate ca un atac militar convențional.
Este și motivul pentru care strategia europeană de pregătire pentru crize, prezentată de Comisie în 2025, merge mult mai departe decât intervenția pompierilor sau a echipelor de salvare.
Planul prevede sisteme mai bune de avertizare timpurie, rezerve pentru situații de urgență, protejarea infrastructurii esențiale și o coordonare mai bună între state.
Există și o componentă care îi privește direct pe cetățeni: Comisia Europeană vrea ca populația să poată face față singură cel puțin 72 de ore în cazul unei crize majore, până când serviciile publice și sistemele de intervenție pot funcționa la capacitate normală.
Ideea nu este că europenii trebuie să se pregătească pentru un anumit dezastru, ci pentru o perioadă în care mai multe lucruri pot merge prost în același timp. Iar avertismentul venit acum de la Bruxelles este că această perioadă nu mai aparține unui viitor îndepărtat.
G.P.
ANI: Peste 50 de persoane își pierd mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a Legii integrității. 10 sunt primari, 17 sunt consilieri locali și județeni
PSD, întâlnire cu liderii și parlamentarii la Sinaia. Miza: majoritatea pentru Guvernul Grindeanu și strategia pentru consultările de la Cotroceni
Horoscop zilnic: 1 septembrie
Concluzia trasă de presa din Italia după debutul lui Daniel Bîrligea în Serie A
