CCR a respins sesizările lui Nicușor Dan pe legea de împușcare a urșilor și regimul ariilor naturale protejate

CCR a respins sesizările lui Nicușor Dan pe legea de împușcare a urșilor și regimul ariilor naturale protejate
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Președintele Nicușor Dan a pierdut, miercuri, la CCR pe sesizările de neconstituționalitate vizând legea care prevede uciderea urșilor și regimul ariilor naturale protejate.

Șeful statului a pierdut azi două bătălii la Curtea Constituțională. Prima dintre ele s-a dat pe legea care permite creșterea numărului de urși care pot fi împușcați.

Actul normativ prevede pentru anii 2026 și 2027 două praguri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun în cota de prevenție și alte 110 exemplare în cota de intervenție. Măsura este justificată de autorități prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale produse de urși.

Inițiatorii susțin că stabilirea acestor cote este necesară în contextul creșterii numărului de incidente în care urșii ajung în zone locuite sau produc pagube.

Din datele prezentate anul trecut de oficialii Ministerului Mediului rezultă că în România trăiesc între 10.419 şi 12.770 de exemplare de urs brun.

Ce spune CCR despre legea uciderii urșilor

În motivarea pe scurt transmisă miercuri, CCR arată că Directiva Habitate le permite statelor membre UE să aplice derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate, categorie din care face parte și ursul brun.

Conform comunicatului Curții Constituționale, legea a fost elaborată pe baza unor date științifice care au arătat că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă”, iar măsurile alternative pentru protejarea populației nu sunt suficiente.

„Legea criticată a fost elaborată în concordanță cu exigențele directivei, pe baza unor date științifice detaliate din care a rezultat că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că soluțiile alternative destinate protejării siguranței populației nu sunt suficiente”, se arată în comunicat.

Curtea a respins și argumentele privind încălcarea principiului separației puterilor în stat. În comunicat se precizează că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nu stabilesc că măsurile privind protecția speciilor și habitatelor trebuie reglementate exclusiv de autoritățile executive.

„Este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care, în considerarea calității sale de for legiuitor suprem, are dreptul de a reglementa în orice domeniu”, se arată în comunicat.

De asemenea, CCR a subliniat că legea nu are caracter individual, ci se adresează tuturor persoanelor implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021.

Sesizarea formulată de Nicușor Dan a vizat și lipsa unei sancțiuni exprese pentru încălcarea interdicției de eliminare a femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani. Însă Curtea a considerat că această critică nu poate fi reținută, întrucât textul contestat trebuie interpretat împreună cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

A doua bătălie pierdută de Nicușor Dan la CCR

Preşedintele a atacat în noiembie 2025 la Curtea Constituţională şi legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. El a susținut atunci că legea permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de CSAT ca fiind de interes pentru securitatea naţională.

Potrivit preşedintelui, sesizarea de neconstituţionalitate subliniază că legea:

  • încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituţie;
  • contravine Directivelor europene privind protecţia habitatelor şi evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
  • elimină evaluările de mediu şi măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecţie a biodiversităţii şi expunând România riscului declanşării unei proceduri de infringement;

Explicațiile CCR

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României și a constatat că dispozițiile, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, Curtea Constituțională a constatat următoarele:

Diferențele de structură și de conținut între forma legii examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu sunt de natură a contraveni principiului bicameralismului, astfel cum exigențele acestui principiu au fost stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale, aceste diferențe nemodificând în mod substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, așa încât să determine eludarea finalității urmărite de inițiator.

Procedura de adoptare a legii s-a desfășurat cu respectarea obligației constituționale de solicitare de către Biroul permanent al Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a avizului Consiliului Legislativ, cu emiterea acestui aviz și, prin urmare, cu respectarea rolului constituțional de organ consultativ al Parlamentului pe care Consiliul Legislativ îl are în procedura legislativă.

Totodată, Curtea Constituțională a respins sesizările președintelui cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă.

Astfel, prevederile din OUG vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național, reglementând o excepție de la regula potrivit căreia limitele acestora pot fi modificate.

Art.II din lege nu reglementează o nouă atribuție a CSAT, ci constituie o concretizare, în domeniul protecției mediului, a atribuțiilor legale ale CSAT prevăzute prin Legea nr.415/2002, întrucât vizează, în mod exclusiv, apărarea și securitatea națională, precum și capacitatea de răspuns la situațiile de urgență, art.II din lege fiind, așadar, în acord cu prevederile Constituției.

Dispozițiile legii sunt clare, precise și previzibile, fiind conforme cu prevederile din Constituție.

Ambele decizii CCR sunt definitive și general obligatorii.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google