În sfârșit, e gata primul recensământ al urșilor și știm acum câți urși trăiesc în țara noastră. Reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat, joi, rezultatele preliminare ale studiului care estimează populaţia de urs brun din România. Fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, a declarat că speră să fie luate acum măsurile necesare pentru a proteja viețile oamenilor și culturile agricole.
Datele prezentate joi de oficialii Ministerului Mediului arată că în România trăiesc între 10.419 şi 12.770 de exemplare de urs brun.
”Determinarea numărului minim de indivizi s-a realizat pe baza rezultatelor analizelor probelor genetice, a diversităţii genetice şi a structurii populaţionale a speciei de urs brun din România”, au transmis, joi, reprezentanţii Ministerului Mediului, într-un comunicat de presă citat de News.ro.
Studiul se derulează în cadrul Proiectului “Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”.
România știe clar acum câți urși sunt în păduri
”Cifra care deschide această prezentare este una istorică: conform analizelor realizate la peste 24.000 de probe recoltate din 25 de judeţe, realizatorii studiului estimează că în România trăiesc între 10.419 şi 12.770 de exemplare de urs brun, cu un nivel de încredere de 95%.
Este pentru prima dată când România poate afirma, cu o bază ştiinţifică solidă, câţi urşi are în pădurile sale.
Până acum, am lucrat cu estimări, uneori controversate, bazate pe observaţii vizuale sau metode indirecte. Astăzi, însă, avem o imagine clară, bazată pe ADN-ul recoltării de la nivel naţional”, a declarat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.
Reprezentanţii ministerului precizează că proiectul va continua cu finalizarea, în acest an, a planului de monitorizare genetică pe termen lung, pentru ca aceste eforturi să nu fie punctuale, ci să continue an de an.
”Tot până la finalul anului 2025 se va aproba prin act normativ zonarea naţională şi planul de monitorizare genetică, astfel încât aceste instrumente să fie integrate oficial în politicile publice”, au precizat reprezentanţii ministerului.
Patru tipuri de zone pentru monitorizarea urșilor
Potrivit acestora, zonarea naţională a managementului populaţiei de urs brun împarte teritoriul în patru categorii distincte:
- zone cheie pentru conservare
- zone de management al conflictelor (sau zonele de risc)
- zone de management durabil
- zone marginale.
”Această clasificare este rezultatul unei analize complexe ce a integrat date genetice, distribuţia habitatelor, zonele agricole, turistice, apelurile la 112 şi chiar istoricul pagubelor produse de urşi.
Astfel, în funcţie de zona în care trăiesc, urşii vor beneficia de un management diferenţiat, de la conservare strictă, la măsuri de prevenire şi intervenţie în zonele de conflict. Pentru prima dată, România va avea un instrument digital, cu acoperire naţională, care va permite luarea de decizii rapide şi informate, în timp real”, au mai precizat oficialii ministerului.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în calitate de beneficiar, derulează în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, proiectul “Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”.
Ministerul a anunțat și resursele pe care le folosește pentru îmbunătăţirea managementului speciei de urs brun la nivel naţional:
- aplicaţia mobilă Android/iOS pentru colectarea şi inventarierea probelor genetice colectate din teren;
- 400 de persoane instruite în vederea colectării probelor genetice din teren;
- 3 câini dresaţi în vederea localizării probelor genetice;
- echipamente de analiză pentru genetică animală achiziţionate şi funcţionale;
- 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protecţia animalelor domestice, culturilor agricole şi a bunurilor materiale, achiziţionate şi livrate către gestionarii de fonduri cinegetice, instalate în judeţele din regiunea lanţului Carpatic, în zone în care este cunoscută prezenţa speciei de urs brun;
- 150 de sisteme foto/video de monitorizare a sistemelor de garduri electrice, achiziţionate şi instalate în teren;
- 10 cuşti de transport pentru urşi;
- 10 truse de tranchilizare, achiziţionate şi livrate către Gărzile Forestiere Regionale.
Tanczos Barna cere rezultate
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, a declarat joi seara, pentru Agerpres, că în urmă cu zece ani a afirmat pentru prima dată că în România trăiesc peste 10.000 de urși și speră că, după ce acest lucru a fost confirmat printr-un studiu științific, să fie luate măsurile necesare pentru a proteja viețile oamenilor și culturile fermierilor.
"Unii specialiști și mulți de la ONG-uri au avut nevoie de zece ani și de 10 milioane de euro ca să se convingă că este adevărat ceea ce spuneam noi (UDMR - n.red.). Acum zece ani, am afirmat pentru prima dată că în România trăiesc peste 10.000 de urși. Când am ajuns ministru, noi am fost, cei de la UDMR, cei care am propus intervenția imediată pentru a proteja viețile oamenilor și noi am fost cei care am depus proiectul de lege de reintroducere a vânătorii.
Acum s-au convins atât Ministerul Mediului, cât și cei din ONG-uri, că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a proteja viața umană și pentru a proteja culturile fermierilor. Sper că, în sfârșit, ministerul va lua măsurile necesare", a declarat Tanczos Barna.
Această confirmare științifică va ajuta Ministerul Mediului să implementeze măsurile care să protejeze viața oamenilor și să finalizeze pachetul de măsuri care să protejeze culturile agricole, a punctat el.
"Această confirmare științifică va ajuta foarte mult Ministerul Mediului în fundamentarea următoarelor măsuri prin care trebuie protejată viața umană și va ajuta foarte mult Ministerul Mediului să finalizeze pachetul de măsuri prin care să protejeze culturile fermierilor și să prevină generalizarea fenomenului de urși habituați, urși prezenți în zona rurală și urbană", a arătat Tanczos Barna.
El a mai subliniat că există și exemple pozitive, dar trebuie continuate măsurile de prevenție.
"Sunt câteva exemple pozitive. Dacă ne gândim la Băile Tușnad, acolo avem clar un exemplu pozitiv cu privire la măsurile care trebuie luate de primari pentru a preveni atacurile de genul atacului care a avut loc la Predeal.
De asemenea, trebuie continuate măsurile de prevenție, prin cote de prevenție aplicate prin vânătoare, și acest lucru va produce rezultate probabil în câțiva ani, pentru că timpul pierdut este foarte greu de recuperat. Trebuie fermitate și curaj politic acolo unde deciziile sunt necesare și trebuie luate imediat", a mai afirmat Barna.
T.D.