Peste 99% cauza decesului pacientului de 54 de ani de la Spitalul Pantelimon este scăderea dozei de noradrenalină. În plus, au fost constatate trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale, în cazul acestui pacient. Concluziile au fost făcute publice, vineri, de Consiliul superior de medicină legală, în contextul în care sunt tot mai multe declarații ale unor specialiști ATI sau medici din alte specialități care pun la îndoială o relație de cauzalitate între noradrenalină și moartea pacientului. Doi medici sunt arestați în acest caz, fiind acuzaţi de omor calificat cu premeditare. De asemenea, medicii legiști au adus mai multe argumente și pentru a-și susține competența în acest caz.
Ce a urmărit expertiza medico-legală
Potrivit Consiliului superior de medicină legală, expertiza medico-legală „a avut rolul de a evalua dacă scăderea dozei de noradrenalină a fost cea care a dus la decesul pacientului” și nu de a face o analiză completă a cazului din punct de vedere medical.
„Evident că o analiză completă a cazului din punct de vedere medical este utilă pentru înţelegerea patologiilor pacientului şi a motivelor pentru care evoluţia a fost spre agravare în ciuda tratamentelor efectuate. Dar nu acesta a fost aspectul care a trebuit clarificat prin expertiză.
Repetăm acest lucru, deoarece colegii din diferite specialităţi au realizat analize extrem de complexe ale cazului, pe diferite paliere, extrem de interesante teoretic, dar care nu sunt neapărat susţinute de toate datele medicale ale cazului (care nu au fost de facto făcute publice) şi care nu sunt esenţiale pentru analiza juridică a cazului.
Ancheta (din nou, strict din datele publice) nu s-a referit la corectitudinea tuturor tratamentelor efectuate în spitalul Pantelimon, ci doar la suprimarea suportului vasopresor în cazul unor pacienţi din secţia ATI”, se arată în comunicatul Consiliului superior de medicină legală.
Trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale
În context, legiștii arată că au identificat trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale.
„Legătura de cauzalitate necesită existenţa unei fapte ilicite legate de actul medical, care să ducă la un prejudiciu cuantificabil pentru pacient.
În acest caz, dacă ne raportăm strict la oprirea suportului vasopresor, au existat trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale (expertiza nu s-a referit la alte deficite potenţiale în acordarea îngrijirilor medicale care au fost sesizate chiar de unii colegi din ATI sau din alte specialităţi medicale în presă sau social media – precum necesitatea suplimentării suportului vasopresor cu alte substanţe)”.
Cele trei deficite au fost:
- scăderea brutală (nu în trepte) a dozei de noradrenalină
- scăderea dozei de noradrenalină având în vedere valorile tensionale consemnate la momentul scăderii
- neconsemnarea în actele medicale a scăderii dozei de noradrenalină
În ce privește șansele de supraviețuire ale pacientului, legiștii spun că datele prezentate public nu susțin cu certitudine acest lucru.
„S-a discutat mult în presă şi social-media că pacientul nu avea şanse de supravieţuire. Chiar dacă acest lucru ar fi fost adevărat (deşi datele prezentate public nu susţin cu certitudine acest lucru şi nici nu cunoaştem toate datele medicale din foaia de observaţie), unul din scopurile principale ale medicinei este menţinerea în viaţă, cât mai mult timp, a pacientului, chiar dacă acesta nu are şanse de recuperare.
Prin urmare, scăderea duratei de viaţă a unei persoane, chiar şi extrem de limitată, dacă este o consecinţă a unei fapte ilicite, trebuie să fie considerată prejudiciu (efect) în lanţul cauzal”, mai spun medicii legiști.
Cum au stabilit relația de cauzalitate noradrenalină - deces
Consiliului superior de medicină legală explică și unul dintre cele mai contestate aspecte ale raportului pe care l-au realizat legiștii, legătura de cauzalitate dintre doza de adrenalină și decesul pacientului.
„Legătura de cauzalitate poate fi stabilită, conform recomandărilor europene, prin metode inductive, adică legi statistice – metodă utilizată în cazul de faţă, lucru sugerat de faptul că în concluzii s-a vorbit despre concordanţa temporală.
În acest caz, pacientul a fost internat pe secţia ATI timp de 10 zile, cu suport vasopresor (noradrenalină), fiind menţinut în viaţă.
La circa 1 oră după scăderea brutală a dozei de noradrenalină, s-a produs decesul.
Probabilitatea ca decesul să se fi produs datorită stării alterate a pacientului, în cazul în care suportul vasopresor ar fi fost menţinut, se poate estima împărţind numărul de ore în care a fost privat de suport vasopresor la numărul total de ore în care ar fi necesitat acest suport, calcul care duce la o probabilitate de circa 0,4%.
Prin urmare, probabilitatea ca decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs, datorită scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare progresivă a stării pacientului în cursul spitalizării pe secţia de ATI.
Acesta este un grad de probabilitate extrem de înalt, care se atinge rareori în analizele privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale, motiv pentru care concluziile medico-legale au fost atât de inechivoce”, mai arată legiştii în comunicatul de presă citat.
Războiul specializărilor medicale
În comunicatul Consiliului Superior de Medicină Legală, un spațiu important este rezervat argumentării competenței medicilor legiști în acest caz, comparativ cu cea a medicilor din alte specializări, inclusiv ATI.
La efectuarea expertizei, medicul legist a avut la dispoziţie întreg dosarul cauzei (procese verbale de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, acte medicale, date extrase din injectomate etc.), se arată în comunicat.
Medicii legiști explică faptul că nu efectuează doar autopsii, nu sunt doar medici „de morţi” aşa cum se vehiculează în spaţiul public.
„Unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale medicinei legale este reprezentat exact de evaluarea deficitelor în acordarea îngrijirilor medicale. Acest lucru nu este specific României, ci este un element prezent în majoritatea ţărilor europene, în multe dintre ele medicina legală având chiar roluri mai extinse, inclusiv în evaluarea malpraxisului”, susțin legiștii.
În plus, argumentează aceștia, în cadrul instituţiilor medico-legale se fac anual sute – mii de asemenea expertize, ”astfel că experienţa practică acumulată este mult peste ce poate dobândi un specialist din alte domenii medicale în acest tip de evaluări”.
În consecință, „aceste expertize, cu toate limitările prezentate în punctul public de vedere anterior elaborat, au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeaşi specialitate cu a medicului evaluat, aşa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanţă, când au fost analizate atât expertize medico-legale cât şi decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuţie existenţa unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale”.
17 pacienţi au murit, în secţia ATI a Spitalului Sfântul Pantelimion din Bucureşti, într-un interval de patru zile, existând acuzaţii că acest lucru s-a produs din cauza scăderii dozei de noradrenalină.
Procurorii au instrumentat decesul unui pacient de 54 de ani, doi medici fiind acuzaţi de omor calificat cu premeditare.