5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇