România se numără printre statele Uniunii Europene în care integrarea inteligenței artificiale în educație rămâne în urmă, potrivit raportului „Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching”, publicat recent de Comisia Europeană.
Doar 24,8% dintre românii între 16 și 24 de ani declară că folosesc inteligența artificială în educația formală.
Procentul plasează România printre țările UE cu cea mai redusă utilizare a acestei tehnologii în scop educațional.
La nivel european, aproximativ 4 din 10 tineri din aceeași categorie de vârstă folosesc AI pentru educația formală.
În plus, România se numără printre cele doar patru state UE care nu aveau, în 2025, un cadru național de nivel înalt pentru integrarea AI în școli, potrivit documentului Comisiei Europene.
AI poate ajuta la învățare, dar poate afecta rezultatele dacă este folosită mecanic
Efectele inteligenței artificiale asupra rezultatelor școlare depind de modul în care este utilizată.
AI poate îmbunătăți învățarea dacă îi ajută pe elevi să înțeleagă materia, dar poate avea efecte negative atunci când este folosită doar pentru obținerea rapidă a răspunsurilor.
Atunci când elevii folosesc AI pentru a-și completa cunoștințele, pentru a înțelege concepte și pentru a-și dezvolta propriul raționament, tehnologia poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor.
În schimb, utilizarea mecanică, prin preluarea răspunsurilor fără verificare și fără înțelegerea informațiilor, poate duce la rezultate mai slabe la învățare.
Această problemă este susținută și de rezultatele PISA 2025, precizează raportul CE.
Elevii pot ajunge să folosească AI pentru a rezolva sarcini școlare fără să dobândească în mod real cunoștințele necesare. De aceea, Comisia Europeană subliniază importanța dezvoltării gândirii critice și a competențelor digitale, astfel încât elevii să poată evalua informațiile generate de aceste instrumente.
Formarea profesorilor, o provocare pentru sistemul de educație
Raportul evidențiază și nevoia de pregătire profesională a cadrelor didactice.
La nivelul UE, 29,7% dintre profesori au participat la activități de formare profesională continuă privind utilizarea AI în predare și învățare, potrivit datelor TALIS 2024.
Comisia consideră că profesorii au nevoie de pregătire inițială și continuă pentru a putea valorifica beneficiile tehnologiei și pentru a gestiona riscurile asociate utilizării sale.
Inteligența artificială poate contribui la personalizarea învățării, la adaptarea materialelor la nevoile elevilor și la reducerea timpului pe care profesorii îl alocă pregătirii lecțiilor.
Totuși, raportul subliniază că tehnologia nu poate înlocui rolul profesorului în îndrumarea elevilor, dezvoltarea gândirii critice și susținerea procesului de învățare.
