Peste 10.000 de elevi din 81 de licee din București și din alte 22 de orașe au participat, în primăvara acestui an, la Caravana de Educație Financiară, proiect derulat de ING Bank România, în colaborare cu Federația Națională a Părinților ProEDU.
Pentru elevii de clasa a IX-a și a X-a, orele nu au fost doar o introducere în noțiuni despre bani, buget, economisire sau antreprenoriat, ci și un exercițiu practic: tinerii au fost provocați să gândească un proiect de business, pornind de la o temă dată și un buget prestabilit.
Iar una dintre concluziile care s-au desprins clar la finalul proiectului este că educația financiară nu mai este percepută de tineri ca o disciplină abstractă, ci ca o competență concretă pentru viața de zi cu zi. Elevii spun că ar trebui predată obligatoriu și la liceu, pentru că îi ajută să înțeleagă cum se gestionează banii, cum se construiește un buget, cum se iau decizii și cum se poate transforma o idee într-un proiect sustenabil.
În România, educația financiară este obligatorie doar la clasa a VIII-a, fiind integrată în disciplina Educație socială. Pentru celelalte clase, inclusiv la liceu, poate fi studiată ca opțional, prin curriculum la decizia școlii. Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030 prevede însă dezvoltarea și introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ și realizarea de acțiuni complementare pentru elevi și studenți.
De la o oră despre bani la un proiect de business
Caravana de Educație Financiară s-a desfășurat timp de trei săptămâni, în martie și aprilie, în licee din Arad, Bacău, Brăila, Brașov, București, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Făgăraș, Focșani, Galați, Iași, Miercurea Ciuc, Otopeni, Ploiești, Reșița, Sebeș, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Timișoara, Tulcea, Vaslui și Zalău.
Zeci de angajați ING Bank România au mers în licee ca voluntari și au susținut ore de educație financiară pentru elevii de clasa a IX-a și a X-a. Lecțiile au fost urmate de un concurs de idei de afaceri, la care s-au înscris peste 200 de echipe.
Trei echipe au fost desemnate câștigătoare și au fost premiate în cadrul unei festivități organizate la ASE, în Aula Magna:
- Premiul I – Echipa The Quintessence, de la Colegiul Național „Nicolae Iorga” din Brăila: câte 1.200 de euro per coechipier;
- Premiul II – Echipa Bostratura, de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu: câte 750 de euro per coechipier;
- Premiul III – Echipa Ban0masters, de la Colegiul Național „Costache Negri” din Galați: câte 500 de euro per coechipier.
Au fost acordate și cinci mențiuni speciale, premiul constând în câte 500 de euro per coechipier, pentru echipe din Brașov, Arad, Galați, Timișoara și Vaslui.
Proiectul continuă o serie începută în 2024. Peste 21.000 de elevi din 115 licee au participat la edițiile derulate între octombrie 2024 și noiembrie 2025, iar ediția din primăvara lui 2026 a fost gândită pentru încă peste 10.000 de elevi din București și din alte 22 de orașe.
Elevii: „Educația financiară este una dintre materiile care chiar te ajută după ce termini școala”
Pentru elevii premiați, concursul a fost mai mult decât o competiție. A fost o primă întâlnire serioasă cu logica unui buget, cu organizarea unei echipe și cu ideea că banii nu înseamnă doar cheltuieli, ci și planificare, responsabilitate și proiecte construite pas cu pas.
„Experiența aceasta unică ne-a făcut să realizăm că ideile valoroase, susținute prin muncă și răbdare, pot produce schimbări reale. Când am auzit de acest proiect am fost foarte încântați, pentru că toți suntem pasionați de educația antreprenorială. Am fost foarte încântați de acest concurs, mai ales când am aflat și tema”, a declarat reprezentanta echipei care a câștigat locul I.
Pentru echipa de pe locul al II-lea, proiectul a însemnat și un exercițiu de colaborare, nu doar de educație financiară.
„Acest concurs ne-a unit mult mai mult. Eram prieteni, dar mai mult la școală, dar acum simt o legătură și în afara școlii și sunt sigur că vor mai veni proiecte și vom excela la fel ca la acesta. Educația financiară este una dintre materiile care chiar te ajută după ce termini școala. Am învățat cum să ne gestionăm banii, cum să facem bani, cum să ne organizăm și cum să ne coordonăm”, a declarat reprezentantul echipei care a câștigat locul II.
Iar echipa de pe locul al III-lea a vorbit direct despre nevoia ca astfel de cursuri să existe în liceu, nu doar ocazional, prin proiecte punctuale.
„Înainte de a participa la acest proiect și în această competiție nu știam foarte multe despre educația financiară. Acest concurs ne-a încurajat să căutăm mai multe despre acest subiect și să învățăm mai multe despre cum să ne manageriem finanțele și banii care vin, de exemplu, din bursă.
Educația financiară ar trebui predată la liceu. Consider că multe persoane, mai ales tinere, nu știu așa multe despre bani și foarte mulți tineri își folosesc banii pe anumite lucruri care nu sunt neapărat necesare: Cred că un curs de educație financiară ne-ar ajuta foarte mult”, a declarat reprezentanta echipei care a câștigat locul III.
De ce contează educația financiară înainte ca tinerii să devină adulți
Datele recente confirmă că nevoia semnalată de elevi nu este una izolată. Un studiu ING Consumer Research, realizat de Ipsos în șase țări, inclusiv România, arată că 8 din 10 români spun că educația financiară ar trebui predată în școală. În același timp, 71% dintre respondenți spun că sănătatea financiară le influențează semnificativ starea generală de bine.
Studiul mai arată și diferența dintre percepție și cunoștințele reale: 86% dintre români își evaluează cunoștințele financiare ca fiind medii sau peste medii, dar doar 11% au răspuns corect la cel puțin 4 din 5 întrebări de bază incluse în cercetare. În plus, doar 53% dintre gospodării au economii, ceea ce indică faptul că pentru o parte importantă a populației construirea unei plase de siguranță financiară rămâne dificilă.
În cazul tinerilor, nevoia este și mai clară. Într-un parteneriat lansat în 2025 cu platforma Gen, Știri, ING a prezentat date potrivit cărora tinerii din Generația Z folosesc intens soluțiile financiare digitale: 49% preferă să plătească prin telefonul mobil, iar 34% au deja un cont de economii.
În același timp, o consultare pe Instagram, la care au participat peste 4.000 de tineri, a arătat că principalele lor preocupări sunt inflația, șomajul și taxele mari, dar doar unul din trei își planifică bugetul lunar, iar aproape jumătate nu reușesc să economisească constant.
Ca o concluzie, adolescenții și tinerii sunt deja în contact cu instrumente financiare digitale, cu plăți rapide, aplicații bancare, economii, burse, cumpărături online sau riscuri de fraudă. Dar nu întotdeauna au și reperele necesare pentru a le folosi în cunoștință de cauză.
„Cuvântul de ordine este colaborarea”
Prezent la eveniment, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus că educația financiară este necesară inclusiv pentru cei care nu vor urma o carieră în domeniu.
„De educație financiară ai nevoie în viață chiar și când nu realizezi o carieră în domeniu. De la gestionarea bugetului propriu, la navigarea pe noile instrumente financiare digitale care se implementează din ce în ce mai mult”.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației
„În școli avem educație financiară prin activități în trunchiul comun, știm foarte bine despre disciplina de la clasa a VIII-a, dar avem numeroase activități de tip opțional și activități extracurriculare. Dar cuvântul de ordine aici este colaborarea. Pentru că o colaborare precum aceasta este extrem de importantă pentru noi. Vreau să vă felicit pentru că vă implicați în astfel de proiecte. Reprezintă mult pentru noi, toate pot fi integrate în Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030”, a declarat Sorin Ion.
Aceeași idee a fost susținută și de Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, care a făcut parte din echipa care a lucrat la Strategia Națională de Educație Financiară.
„Veți deveni adulți, veți avea nevoie de un credit, veți gestiona sume de bani și cred că de aceea rolul nostru este de a ne uni forțele și de a vă oferi vouă, dragi elevi, un suport de care cu toții aveți nevoie”.
Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București
„Pentru mine, educația financiară ocupă un loc deosebit. Am avut privilegiul să fac parte din echipa care a elaborat Strategia Națională de Educație Financiară. Această strategie a luat naștere în urma unor evaluări pe care cei de la OCDE le-au făcut în vederea aderării României. Au constatat că România deși are o disciplină cu statut obligatoriu, care face parte din planul-cadru pentru clasa a VIII-a, nu are o Strategie Națională.
Pentru că această strategie nu vizează exclusiv elevii. Are în vizor atât elevii, studenții, dar și populația adultă și împreună cu partenerii am pus bazele acestei strategii și mă bucur să văd că activitatea care se desfășoară astăzi aici se înscrie în direcțiile pe care Strategia Națională de Educație Financiară le prezintă”, a declarat Florian Lixandru.
El a subliniat că „educația financiară a devenit o necesitate, nu mai este un moft, pentru că vorbim de o societate în continuă mișcare, în continuă schimbare și este foarte important ca ai noștri copii să fie în cunoștință de cauză, să aibă acel alfabet în zona financiară”.
„Este nevoie de colaborare. Fără colaborare din partea instituțiilor statului, din partea partenerilor, din partea băncilor nu cred că putem fi întotdeauna în pas cu provocările. Pentru că fără sprijinul acestor instituții avem o disciplină de o oră pe săptămână la clasa a VIII-a, completată în acest moment de educația antreprenorială la clasa a X-a. Dar este nevoie de deschidere. De aceea Inspectoratul Școlar al Municipiului București manifestă deschidere pentru toate colaborările”, a conchis Florian Lixandru.
ING: educația financiară, parte dintr-un ecosistem mai larg
Pentru ING Bank România, Caravana de Educație Financiară este parte dintr-o direcție mai amplă de investiții în educație și sănătate financiară.
În anul școlar 2024–2025, banca a susținut 8 proiecte strategice, alături de 11 parteneri din societatea civilă, cu o investiție cumulată de 5,29 milioane de euro și peste 25.000 de beneficiari. Proiectele au vizat atât educația financiară în școli, cât și sprijin pentru persoane aflate în comunități vulnerabile.
În 2025, ING a anunțat că peste 55.000 de elevi, studenți, profesori și membri ai comunităților au participat la programele educaționale strategice susținute de bancă. Acestea au inclus 14 programe dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri și universități, în aproape 100 de instituții de învățământ.
Demersurile ING sunt organizate în jurul a trei direcții: dezvoltarea competențelor de educație financiară, civică și de sustenabilitate în rândul tinerilor, pregătirea profesorilor și sprijinirea procesului educațional prin transformarea spațiilor de învățare.
„Educația financiară este necesară pentru sănătatea financiară și sănătatea în general a societății noastre în anii care urmează”
Mihaela Bîtu, Chief Executive Officer ING Bank România.
„Educația financiară este pentru noi o prioritate, credem că este o prioritate și pentru țara noastră, pentru că din păcate și la acest capitol ne aflăm pe ultimul loc în UE. Educația financiară este necesară pentru sănătatea financiară și sănătatea în general a societății noastre în anii care urmează”, spune Mihaela Bîtu, Chief Executive Officer ING Bank România.
Pe lângă proiectele pentru elevi, ING susține și Banometru, un program gratuit de educație și coaching financiar, derulat împreună cu Asociația Educație pentru Viața Reală. Programul se adresează persoanelor care au dificultăți în gestionarea banilor, a datoriilor sau a economiilor. Potrivit platformei Banometru, peste 300.000 de persoane au fost implicate în activitățile programului, iar acesta oferă cursuri online, sesiuni de coaching și instrumente practice pentru bugetare și decizii financiare.
În raportul pentru 2025, ING a menționat și că 100 de voluntari ai băncii au susținut ore de educație financiară în 102 licee pentru peste 20.700 de elevi, iar 380 de tineri au fost implicați în concursul de idei și planuri de afaceri organizat împreună cu Federația Părinților PRO Edu.
De ce ar trebui educația financiară să ajungă mai devreme și mai des în școli
Argumentul elevilor este simplu: banii fac parte din viața lor înainte să termine școala. Unii primesc bursă, alții gestionează bani de buzunar, cumpără online, folosesc carduri, aplicații bancare sau portofele digitale. În același timp, în scurt timp vor lua decizii cu impact mai mare: facultate, chirie, primul salariu, economii, credite, taxe, investiții sau antreprenoriat.
În acest context, educația financiară nu înseamnă doar formule, definiții sau termeni bancari. Înseamnă să înțelegi diferența dintre nevoie și dorință, să știi cum se face un buget, cum se compară costurile, ce înseamnă dobânda, cum funcționează economisirea, ce riscuri pot apărea online și de ce deciziile financiare luate fără informație pot produce efecte pe termen lung.
Cât durează o reabilitare, în București? Exemplul Parcului Național: 2 proiecte și 2 termene întinse pe mai mulți ani. Încă vraiște, pe teren. Când scăpăm de șantiere (Galerie foto)
Diferențe uriașe în Europa: Cât rămâne net dintr-un salariu brut de 100.000 de euro/an în funcție de țară
Pierderi mari pentru Hagi înaintea debutului pe banca echipei naționale
Constantin Toma cere demisia lui Grindeanu: PSD e în pericol. Critici și pentru „soții de la Craiova”
