Aproape 40% dintre competențele cerute pe piața muncii se vor schimba până în 2030, iar transformarea este mult mai rapidă în cazul posturilor de debut expuse inteligenței artificiale. Școlile și universitățile nu reușesc să țină pasul, dar nici angajatorii nu pot defini încă exact ce competențe vor avea nevoie. Eliminarea nepotrivirii dintre educație și cererea de pe piața muncii ar putea majora productivitatea economiilor OECD cu 3-4%, potrivit unei analize PwC România bazate pe un raport realizat împreună cu Forumul Economic Mondial.
Inteligența artificială schimbă în special locurile de muncă prin care tinerii își începeau până acum cariera. Sarcinile simple și repetitive sunt preluate de tehnologie, în timp ce angajatorii cer tot mai devreme competențe asociate anterior unor salariați cu experiență.
La nivel mondial, 37% dintre angajații tineri lucrează în ocupații cu un grad mediu sau ridicat de expunere la schimbările produse de inteligența artificială, arată raportul Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work, realizat de Forumul Economic Mondial împreună cu PwC.
În ocupațiile aflate în categoria cu cea mai mare expunere la IA, schimbarea competențelor cerute pentru posturile de debut este de aproximativ 2,2 ori mai mare decât în ocupațiile cel mai puțin expuse.
Separat, Forumul Economic Mondial estimează că 39% dintre competențele importante pe piața muncii se vor modifica până în 2030, sub influența inteligenței artificiale și a altor tendințe tehnologice, economice și demografice.
Școala este prea lentă, dar nici companiile nu știu exact ce să ceară
„Decalajul dintre educație și cerințele de pe piața muncii devine o problemă economică importantă”, avertizează Oana Munteanu, director și Workforce Services Leader în cadrul PwC România.
Problema nu este provocată doar de ritmul lent în care se schimbă sistemele de educație.
Planurile de învățământ, cursurile și acreditările sunt elaborate cu ani înainte, în timp ce instrumentele bazate pe inteligență artificială se pot transforma de la o lună la alta. Universitățile riscă astfel să predea competențe care sunt deja depășite în momentul absolvirii.
În același timp, nici angajatorii nu pot transmite întotdeauna cerințe clare sistemului de educație. Multe companii încă experimentează folosirea inteligenței artificiale și își modifică procesele de lucru pe măsură ce descoperă ce poate face tehnologia.
Reprezentanții instituțiilor de învățământ intervievați pentru raport spun că nu există încă o definiție comună pentru ceea ce înseamnă ca un absolvent să fie „pregătit pentru IA”. În absența acesteia, universitățile nu au un reper stabil în jurul căruia să construiască programele de studiu.
Nu este suficientă introducerea unei materii despre IA
Raportul arată că primul pas nu ar trebui să fie doar introducerea unei discipline noi, ci crearea unui limbaj comun al competențelor, folosit de școli, universități, angajatori și autorități.
Un exemplu este Singapore, unde datele actualizate despre piața muncii sunt legate de cadre sectoriale de competențe și de platforme care pun în legătură candidații cu locurile de muncă în funcție de ceea ce știu să facă, nu doar de denumirea diplomei sau a postului.
Sistemul SkillsFuture oferă populației informații despre competențele căutate, cursurile disponibile și traseele posibile de carieră. Datele pot fi folosite și de companii sau universități pentru a-și adapta deciziile la schimbările din economie.
O astfel de infrastructură ar permite instituțiilor de învățământ să afle mai repede ce competențe devin importante, iar angajatorilor să descrie posturile prin abilitățile necesare, nu numai prin calificări și vechime.
Diploma rămâne importantă, dar nu mai dovedește singură pregătirea
Diplomele continuă să fie necesare și apreciate în numeroase domenii, însă tot mai mulți angajatori le consideră insuficiente pentru a arăta dacă un candidat este pregătit să lucreze.
Companiile caută experiență aplicată, capacitatea de a rezolva probleme reale și dovezi că persoana se poate adapta schimbărilor tehnologice. În Statele Unite, posturile de debut puternic expuse inteligenței artificiale solicită cu aproximativ 40% mai multe competențe noi decât ocupațiile puțin expuse, potrivit datelor citate în raport.
Schimbarea este resimțită și de tineri. Un studiu Indeed arată că 68% dintre angajații din Generația Z cred că și-ar putea face meseria la fel de bine fără o diplomă universitară.
Raportul Forumului Economic Mondial și PwC mai arată că 28% dintre angajații aflați la început de carieră cred că, peste trei ani, cel mult jumătate dintre competențele lor actuale vor mai fi relevante.
Rezultatul nu înseamnă că educația devine inutilă, ci că o calificare obținută la începutul vieții profesionale nu mai poate susține singură o carieră de câteva decenii.
Patru schimbări necesare în educație
Raportul identifică patru direcții prin care pregătirea tinerilor ar putea fi apropiată de nevoile reale ale economiei.
- Prima este integrarea muncii reale în procesul de învățare. Studenții ar trebui să lucreze la proiecte concrete, să rezolve probleme aduse de companii și să aibă acces la stagii și mentori din industrie. Evaluarea nu ar mai trebui să se bazeze doar pe examene și lucrări scrise, ci și pe proiecte realizate inclusiv cu ajutorul IA.
- A doua direcție o reprezintă parteneriatele mai strânse între companii și universități. Angajatorii pot defini competențele de care au nevoie, iar universitățile își pot adapta cursurile. Companiile se pot angaja apoi să recruteze un anumit număr de absolvenți care ating standardele stabilite împreună.
- A treia schimbare este acordarea unei importanțe mai mari competențelor aplicate și umane. Pe lângă cunoștințele tehnice, angajatorii caută gândire critică, capacitatea de a rezolva probleme, comunicare, adaptabilitate și abilitatea de a lucra cu instrumente sau agenți IA.
- Ultima direcție presupune pregătirea tinerilor pentru profesii care se transformă, nu pentru posturi considerate fixe. Aceasta înseamnă acces la instrumentele folosite efectiv în companii și dezvoltarea capacității de a învăța pe tot parcursul vieții profesionale.
Primul loc de muncă trebuie să rămână și o etapă de formare
Raportul avertizează că transformarea posturilor de debut poate avea efecte și asupra companiilor. Dacă sarcinile tradiționale ale începătorilor sunt automatizate, angajatorii riscă să piardă mecanismul prin care își formează viitorii specialiști și manageri.
Primul loc de muncă nu este doar o poartă de intrare pe piața muncii, ci și perioada în care tinerii învață să colaboreze, să ia decizii și să aplice în situații reale ceea ce au studiat.
Efectele inteligenței artificiale asupra debutului în carieră vor depinde astfel de deciziile luate de companii, instituțiile de învățământ și autorități. Forumul Economic Mondial urmează să lanseze „First-Mile Sandbox”, un proiect-pilot în care profesorii și angajatorii vor testa împreună noi modele de pregătire pentru piața muncii.
Raportul a fost realizat pe baza datelor globale, a discuțiilor cu peste 200 de lideri și specialiști și a răspunsurilor oferite de peste 9.000 de angajați aflați la început de carieră, din 48 de țări. (S.D.S.)
