Specialiștii în inteligența artificială abordează piața muncii ca și cum ar fi un star NBA, precum LeBron James. Ei cer sfaturi de la anturajul lor și joacă dur cu cei care oferă mai mult pentru a-i recruta.
În timpul verii, Matt Deitke a primit un telefon de la Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta.
Zuckerberg și-a dorit ca Deitke, un cercetător în inteligență artificială, în vârstă de doar 24 de ani, care contribuise recent la înființarea unui start-up, să se alăture eforturilor de cercetare ale Meta dedicate "superinteligenței", o tehnologie care ar putea depăși ipotetic capacitatea de procesare a creierului uman.
Zuckerberg i-a promis aproximativ 125 de milioane de dolari, în numerar și acțiuni, pe o perioadă de patru ani, dacă se alătură companiei. Oferta nu a fost suficientă pentru a-l atrage pe Deitke, care dorea să rămână la start-up-ul său, au declarat pentru New York Times două persoane la curent cu discuțiile. Acesta l-a refuzat pe Zuckerberg.
Așa că Zuckerberg s-a întâlnit personal cu Deitke. Apoi, Meta a revenit cu o ofertă actualizată de aproximativ 250 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, din care până la 100 de milioane de dolari ar putea fi plătiţi în primul an. Creșterea compensațiilor a fost atât de neașteptată, încât Deitke și-a întrebat colegii ce să facă. După multe discuții, unii dintre ei l-au îndemnat să accepte târgul - ceea ce a și făcut.
Lupta pentru creierele strălucite din SUA se ascute
Luptele pentru talentele din domeniul inteligenței artificiale din Silicon Valley au devenit atât de încinse și atât de extravagante, încât seamănă din ce în ce mai mult cu piața stratosferică a salariilor din NBA.
Tinerii cercetători în domeniul inteligenței artificiale sunt recrutați ca și cum ar fi LeBron James, cu pachete de compensare de nouă cifre, structurate pentru a putea fi plătite pe parcursul mai multor ani. Pentru a naviga prin această realitate complicată, mulți dintre tinerii de 20 și ceva de ani au apelat la agenți și anturaje neoficiale pentru a-și elabora strategii. Și joacă dur cu companiile pentru a obține sume mari, la fel cum jucătorii de baschet caută cele mai bune oferte de la echipe.
Diferența este că, spre deosebire de echipele NBA, companiile de inteligență artificială cu resurse mari, precum Meta, OpenAI și Google, nu au plafon salarial. Acest lucru a făcut ca luptele pentru talentele din domeniul inteligenței artificiale să fie și mai aprige, scrie cotidianul american.
În ultimele săptămâni, recrutarea de agenți liberi de muncă din domeniul inteligenței artificiale a devenit un spectacol pe rețelele de socializare, la fel ca perioada de dinaintea termenului limită pentru transferuri în baschet sau fotbal.
Pe măsură ce Meta, Microsoft, Google și OpenAI au furat angajați una de la alta, anunțurile de angajare au fost postate online cu grafică asemănătoare transferurilor-bombă din sport, realizate de platforma de streaming online TBPN, care găzduiește o emisiune asemănătoare ESPN despre lumea tehnologiei și a afacerilor.
"ULTIMA ORĂ: Microsoft a recrutat peste 20 de angajați de la DeepMind în ultimele șase luni", se putea citi într-o postare recentă a TBPN despre angajările Microsoft din laboratorul DeepMind al Google.
Jordi Hays, gazdă de la TBPN, a declarat că, pe măsură ce tehnologia și inteligența artificială au devenit mainstream, tot mai mulți oameni urmăresc procesul de recrutare "așa cum prietenii noștri din facultate sunt obsedați de sport și urmăresc vedetele, jucătorii, ligile".
Zuckerberg spune că Meta va continua să investească bani în talentele din domeniul inteligenței artificiale, "deoarece avem convingerea că superinteligența va îmbunătăți fiecare aspect din ceea ce facem". Superinteligența artificială nu numai că va îmbunătăți afacerea companiei, dar va deveni și un instrument personal care "are potențialul de a începe o nouă eră interesantă de emancipare individuală".
Mulți bani în joc, puțini oameni pe piață
Piața muncii pentru cercetătorii în domeniul inteligenței artificiale are de mult timp elemente comune cu sportul profesionist.
În 2012, după ce trei cadre universitare de la Universitatea din Toronto au publicat o lucrare de cercetare care descria un sistem de inteligență artificială fundamental, care putea recunoaște obiecte precum flori și mașini, aceştia au făcut obiectul unei licitații declanșate de cel mare ofertant corporativ, Google, care a oferit 44 de milioane de dolari pentru angajarea lor.
Așa s-a dat startul unei curse pentru talente în întreaga industrie tehnologică. Până în 2014, Peter Lee, șeful departamentului de cercetare de la Microsoft, compara piața cu cea a jucătorilor de fotbal profesioniști în ascensiune, mulți dintre aceștia câștigând aproximativ un milion de dolari pe an.
"Anul trecut, costul unui expert în deep learning de talie mondială era cam același cu cel al unui fundaș din NFL. Costul acestui talent este destul de remarcabil", a declarat la acea vreme Lee pentru Bloomberg BusinessWeek.
Avantajul pe care cercetătorii în domeniul inteligenței artificiale îl au în negocierea termenilor de angajare a crescut, însă, de când OpenAI a lansat chatbot-ul ChatGPT în 2022, declanșând o cursă nebună.
Aceștia au fost ajutați de deficitul de forță de muncă: doar un număr mic de persoane au cunoștințele tehnice și experiența necesare pentru a lucra la sisteme avansate de inteligență artificială.
Şi asta pentru că inteligența artificială este construită diferit de software-ul tradițional. Aceste sisteme învață analizând cantități enorme de date digitale. Puțini cercetători au experiență cu cele mai avansate sisteme, care necesită rezerve gigantice de putere de calcul disponibile doar pentru câteva companii. Rezultatul a fost un nou război al recrutării talentelor, beneficiile crescând de la milioane de dolari pe an la sute de milioane de dolari.
În aprilie, Zuckerberg - a cărui companie se lupta să-și avanseze cercetarea în domeniul inteligenței artificiale - a intervenit trimițând mesaje personale potențialilor recruți, oferindu-le sume din ce în ce mai mari.
Abordarea sa a fost similară cu cea a proprietarilor de cluburi sportive, au declarat doi angajați Meta. Chiar dacă ofertele păreau absurde, dacă noii angajați ar putea contribui la creșterea veniturilor măcar cu jumătate de procent - mai ales pentru o companie care se apropie de o capitalizare de piață de două trilioane de dolari - ar merita investiția, au spus sursele.
"Dacă sunt Zuck și dau 80 de miliarde de dolari într-un an doar pe cheltuieli de capital, merită să investesc încă 5 miliarde de dolari sau mai mult pentru a achiziționa o echipă cu adevărat de talie mondială care să ducă compania la nivelul următor? Răspunsul este evident da", a spus Hays.
Ofertele inițiale ale Meta către ingineri au variat, dar s-au situat în jurul a zeci de milioane de dolari, au declarat trei surse din industrie.
Compania le-a oferit, de asemenea, recruților ceva ce era, probabil, mai atractiv decât banii: putere de calcul.
Unor potențiali angajați li s-a spus că li se vor aloca 30.000 de unități de procesare grafică, sau GPU-uri, pentru cercetarea lor în domeniul inteligenței artificiale. GPU-urile, cipuri puternice ideale pentru rularea calculelor care alimentează inteligența artificială, sunt foarte râvnite.
Zuckerberg are o listă
Căutând să atragă cei mai buni oameni de pe piață, Zuckerberg a lucrat profesionist: el a recrutat cu ajutorul Listei, un document care conține numele minților de top din domeniul inteligenței artificiale, au declarat două persoane familiarizate cu demersul. Mulți dintre cei de pe listă au trei calificări principale:
- un doctorat într-un domeniu legat de inteligența artificială;
- experiență într-un laborator de top;
- contribuții la descoperiri în cercetarea inteligenței artificiale.
Numai că inteligenţa artificială e un domeniu restrâns, unde oamenii se cunosc, de regulă, între ei. Aceștia schimbă informații despre companiile pe care să le abordeze pentru o altă ofertă, astfel încât să își poată crește prețul, au spus persoanele respective.
Unii cercetători de pe listă au creat grupuri de chat pe Slack și Discord pentru a discuta despre oferte: când cineva primește o ofertă, poate lăsa detaliile în chat-urile de grup și poate ruga colegii să-și dea cu părerea. Colaborând în loc să-și țină secrete ofertele primite, ei pot împinge salariile mai sus.
În plus, să muncești alături de prieteni poate fi la fel de important ca banii. După ce un cercetător se alătură unui nou laborator, primul lucru pe care-l face este să încerce să recruteze prieteni, au declarat două surse.
Cine câștigă războiul ofertelor
Războiul pentru talente a început să creeze probleme. OpenAI și-a modificat sistemul intern pentru a ține cont de schimbarea pieței și le cere celor abordați de concurență să consulte directorii înainte de a accepta imediat oferte, au declarat angajații companiei.
"Contraatacăm? Da", a declarat Mark Chen, directorul de cercetare al OpenAI, la o ședință a companiei din această lună, conform unei înregistrări consultate de ziarul american. El a adăugat că OpenAI nu a egalat ofertele Meta, deoarece "personal cred că, pentru a lucra aici, trebuie să crezi în potențialul OpenAI".
Însă nu toate ofertele făcute de Meta au avut succes. Compania a fost respinsă de unii cercetători, au spus două persoane, parțial pentru că viziunea lui Zuckerberg asupra inteligenței artificiale era neclară în comparație cu cele ale altor companii.
Totuși, frenezia le-a permis chiar și unor cercetători mai puțin cunoscuți, precum Deitke, să-și schimbe destinul.
Deitke, care a abandonat recent un program de doctorat în informatică la Universitatea din Washington, a lucrat în paralel la un laborator de inteligență artificială din Seattle, Institutul Allen pentru Inteligență Artificială. Acolo, a condus dezvoltarea unui proiect numit Molmo, un chatbot bazat pe inteligență artificială care jonglează cu imagini, sunete și text - genul de sistem pe care Meta încearcă să-l construiască.
În noiembrie, Deitke și mai mulți colegi de la Institutul Allen au fondat Vercept, un start-up care încearcă să construiască agenți bazați pe inteligență artificială, care pot utiliza alte programe software de pe internet pentru a îndeplini autonom sarcini. Cu aproximativ 10 angajați, Vercept a strâns 16,5 milioane de dolari de la investitori precum fostul director executiv al Google, Eric Schmidt.
Apoi, au urmat schimburile de replici dintre Deitke și Zuckerberg. După ce Deitke a acceptat oferta de aproximativ 250 de milioane de dolari pe patru ani de la Meta, directorul executiv al Vercept a postat un mesaj sugestiv pe rețelele de socializare: "Așteptăm cu nerăbdare să i ne alăturăm lui Matt pe insula sa privată, anul viitor."