Deepfake-ul e din ce în ce mai întâlnit. Și nu vorbim doar despre imagini ale unor celebrități, prezentate în cine știe ce ipostaze amuzate, cum ar fi Papa îmbrăcat în rapper, jucând baschet prin Harlem. E vorba și despre deepfake-uri care pot distruge vieți și de care trebuie să învățăm să ne apărăm, susține CNN.
Deja, în Statele Unite, 40% dintre elevi și 29% dintre profesori au declarat că știu despre un deepfake implicând o persoană din școala lor care a fost distribuit în ultimul an școlar, arată un unui sondaj recent realizat de Center for Democracy & Technology, o organizație nonprofit axată pe drepturi digitale.
De asemenea, 15% dintre elevi și 11% dintre profesori au raportat că sunt la curent cu deepfake-uri intime sau explicit sexuale cu persoane din școala lor.
Kara Alaimo, profesor asociat de comunicare la Fairleigh Dickinson University din Statele Unite, scrie într-un articol publicat de CNN că victimele fenomenului ajung ușor în depresie.
„Am observat recent impactul deepfake-urilor în școli, când am fost expert într-un caz juridic în care un profesor era acuzat că a creat deepfake-uri nud cu elevii săi.
Cercetările mele arată că atunci când imagini reale sau false ale unei persoane, în ipostaze intime, ajung online, acestea cresc semnificativ riscul victimei de depresie, sinucidere și apariție a unor agresiuni sexuale.
Aceste imagini pot, de asemenea, să afecteze șansele victimei de a avea o relație sau de a-și găsi un loc de muncă. Și asta din cauză că acele deepfake-uri pot apărea în căutările online.
În ciuda acestor riscuri, sondajul a constatat că majoritatea elevilor, profesorilor și părinților nu sunt informați despre existența unor politici sau proceduri în școlile lor pentru a aborda problema deepfake-urilor intime non-consensuale.
În loc să ia măsuri preventive, școlile tind să reacționeze doar după ce astfel de incidente au loc, concentrându-se pe pedepsirea făptașilor, fără a oferi un sprijin adecvat victimelor”, scrie Kara Alaimo.
Ce să-i spui copilului despre deepfake. Învață-l cum să gestioneze problemele!
Lindsay Lieberman, o avocată din Washington DC, care reprezintă victimele deepfake-urilor, a vorbit despre impactul fenomenului asupra copiilor.
„Tehnologia este atât de sofisticată încât pare că este vorba despre clientul meu.
Iar prejudiciul poate fi la fel de profund ca și cum ar fi fost vorba despre corpul real al clientului meu.
Victimele suferă adesea «vătămări psihologice, inclusiv stres semnificativ, anxietate, depresie, un sentiment de umilință și neputință, iar unele raportează chiar că au suferit tulburări de stres posttraumatic».
O astfel de umilință pentru o victimă - indiferent dacă este corpul ei sau nu - poate duce la pierderea prietenilor; poate afecta reputația victimei.
O poate face să se teamă să fie prezentă în online, de care ar putea avea nevoie pentru aplicațiile la facultate sau pentru cariera viitoare.
Unele victime ajung să nu mai poată merge la școală din cauza suferinței intense”, explicat Lieberman.
De aceea, trebuie să-i învățăm pe copii nu doar că nu ar trebui să creeze deepfake-uri, ci și de ce nu ar trebui niciodată să interacționeze cu ele prin distribuire sau apreciere, susține dr. Devorah Heitner, autoarea a cărții „Growing Up in Public: Coming of Age in a Digital World.”
Atunci când le vorbesc despre asta, părinții ar trebui să fie empatici. Și să le ceară același lucru copiilor. Mai exact, să le ceară să își imagineze cum s-ar simți dacă li s-ar întâmpla lor.
„Toți tinerii înțeleg că nu vrem să fim parte la victimizarea altora. Nu vrem să contribuim la crearea unui sentiment de nesiguranță pentru alții”, spune dr. Devorah Heitner.
Ai pățit-o? Anunță! Ia-ți avocat!
„Întotdeauna încurajez părinții să întârzie cât mai mult posibil accesul copiilor lor la rețelele sociale și utilizarea telefoanelor mobile. Dar dacă copiii lor sunt deja pe rețele sociale, trebuie să discute cu ei despre setările de confidențialitate și să se asigure că aceștia cunosc fiecare persoană cu care sunt conectați și care le poate vedea conținutul.
Distribuind conținut în cercuri private — doar către persoane pe care le-au acceptat ca prieteni sau urmăritori — copiii pot îngreuna accesul străinilor sau persoanelor în care nu au încredere la fotografiile lor, care ar putea fi manipulate.
Când vorbesc cu elevii în școli despre deepfake-uri și alte pericole de pe rețelele sociale, îi sfătuiesc, de asemenea, să discute offline cu persoanele care le trimit cereri de prietenie sau urmărire pentru a confirma că sunt cei care au creat conturile respective”, a precizat avocata Lindsay Lieberman.
Aceasta a mai recomandat ca părinții să fie un model de bună igienă cibernetică, având grijă ce distribuie online. Ea a subliniat că părinții ar trebui să le explice celor mici că e nevoie să vină și să ceară ajutor, fără teama de a fi pedepsiți, atunci când văd deepfake-uri online.
Lieberman a declarat că, în Statele Unite, părinții și copiii care au căzut victime ale deepfake-urilor pot raporta incidentele la poliție și la FBI. Dar a recomandat și contactarea unor organizații nonprofit pentru sprijin, precum Rape, Abuse & Incest National Network și National Center for Missing & Exploited Children.
Părinții pot apela la un avocat dacă ei sau copilul lor sunt victime, iar Lieberman a subliniat că victimele nu ar trebui să presupună că nu își pot permite un avocat. Mulți avocați — inclusiv Lieberman — oferă consultații gratuite și uneori acceptă cazuri pe bază de comision, fiind plătiți doar dacă victima câștigă un proces sau primește o compensație într-o înțelegere.
Deși este clar că școlile trebuie să educe copiii cu privire la deepfake-uri și să implementeze politici care să-i protejeze , rolul părinților rămâne esențial.