Imaginați-vă că primiți un apel de la secretarul de stat sau un mesaj vocal de la directorul companiei – dar, în realitate, totul e o iluzie digitală.
Grație avansului inteligenței artificiale, astfel de înșelătorii sunt mai ușor de realizat ca niciodată, iar riscurile cresc rapid în politică, afaceri și viața personală, arată un articol publicat de Associated Press.
Guverne și instituții, înșelate cu fețe și voci false
Un deepfake al secretarului de stat Marco Rubio a fost folosit vara aceasta pentru a contacta senatori, miniștri și chiar un guvernator, folosind text, mesaje vocale și aplicații criptate. O clonă digitală similară l-a prezentat anterior pe Rubio cerând blocarea accesului Ucrainei la internetul Starlink - o informație complet falsă, dezmințită ulterior de Kiev.
Șefa de cabinet a lui Trump, Susie Wiles, a fost și ea ținta unui deepfake în mai, într-o tentativă de a păcăli oficiali de rang înalt. Pericolul este uriaș: aceste falsuri pot fi folosite pentru a extrage secrete de stat sau informații sensibile despre strategii militare.
Arma perfectă pentru dezinformare
Deepfake-urile au fost folosite și pentru manipulare politică. În New Hampshire, alegătorii au primit un apel înregistrat care părea a fi de la președintele Joe Biden, îndemnându-i să nu voteze. Vocea era generată de AI, iar inițiatorul – un consultant politic – a recunoscut ulterior că a vrut să tragă un semnal de alarmă.
„Am făcut-o pentru 500 de dolari. Imaginați-vă ce-ar putea face guvernul Chinei”, a spus Steven Kramer.
Deepfake-urile nu amenință doar politica, ci și afacerile. Hackerii, inclusiv cei asociați cu Coreea de Nord, folosesc aceste tehnologii pentru a păcăli angajați să divulge parole sau să transfere bani. Uneori, escrocii se prezintă la interviuri de angajare sub identități false și chiar lucrează în companii sensibile pentru a instala programe de tip ransomware.
Mii de nord-coreeni cu competențe IT lucrează sub acoperire în firme occidentale, după ce obțin posturi prin identități furate, mai arată sursa citată. Aceste operațiuni au adus regimului nord-coreean miliarde de dolari. Potrivit firmei Adaptive Security, până în 2027 unul din patru CV-uri ar putea fi fals.
Ne mai putem apăra în era minciunilor digitale?
Soluțiile propuse sunt multiple: reglementări mai stricte, sancțiuni legale severe și, poate cel mai important, educație digitală. Oamenii trebuie să învețe să identifice un conținut fals, la fel cum învățăm să detectăm tentativele de phishing.
Dar cea mai promițătoare armă este tot inteligența artificială. Tehnologii precum cele dezvoltate de compania Pindrop analizează milioane de parametri vocali pentru a detecta dacă cineva folosește un software de imitare a vocii. Astfel de sisteme ar putea deveni standard în interviuri video sau apeluri de afaceri.
„Nu vom fi sclavii dezinformării. Putem lupta. Și o vom face”, spune Vijay Balasubramaniyan, CEO Pindrop.