În încinsa dezbatere publică din România sunt două școli de gândire, una care susține că Nicușor Dan, ajutat de o grupare instituțională, dezvoltă un gambit complicat prin care vrea să deparaziteze și să relanseze sistemul politic din România.
O a doua școală de gândire susține că președintele României a fost luat ostatic de sistemul de putere, care se perpetuează de peste trei decenii și controlează întreaga țară, ajutându-l condiționat să nu-și piardă mandatul.
Trebuie făcută precizarea că, în acest moment, nu există suficiente informații factuale care să confirme niciuna dintre cele două teorii.
Ele au apărut din cauza lipsei de comunicare instituțională, a luptelor dure dintre partide și a unei crize politice profunde, care afectează România încă din 2024, de la anularea alegerilor prezidențiale.
Ce se știe sigur e faptul că în jur de 70% din populație e nemulțumită de actuala viață politică din România, nu are încredere în instituții, în Parlament, în președinte, în partide, punându-se astfel în pericol parcursul democratic și euroatlantic al României.
Anticipatele, greu de evitat
De asemenea, asistăm la o prăbușire a PSD, care, după 34 de ani, nu a mai reușit să aducă un candidat în finala prezidențială, a luat un scor mic la alegerile parlamentare și a pierdut teren în administrația locală din orașele medii și mari.
Toate aceste eșecuri indică faptul că partidul nu mai are suficient electorat pentru a susține rețeaua de influență diseminată în întreaga arhitectură de putere a statului.
Criza de încredere în democrație, combinată cu prăbușirea celui mai mare partid apărut după Revoluția din 1989, în contextul unui război la graniță, dar și al unor transformări majore în relațiile internaționale, au creat un cocktail exploziv care, dacă nu e detonat controlat, poate provoca o prăbușire socială ce va duce, din nou, la izolarea României, cum s-a întâmplat în anii ’90.
Se încearcă melonizarea AUR-ului. Asta ce înseamnă? Spălarea AUR-ului, să fie compatibil cu guvernarea. Asta se vede...
Kelemen Hunor, președinte UDMR
Detonarea controlată înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, decât reformarea întregii clase politice și conectarea ei la realitate, una modelată de tehnologie, mai transparentă și mai responsabilă.
Acest lucru nu se poate face fără alegeri, fără a chema cetățenii la urne pentru a decide viitorul României.
Indiferent ce școală de gândire conduce ostilitățile, alegerile parlamentare anticipate cu greu mai pot fi evitate în următoarele luni.
Alianța împotriva alegătorilor
Toate zbaterile de acum au legătură cu formarea unei noi oferte politice pentru cetățeni. După prăbușirea alianței PSD-PNL, care a dus la creșterea amenințării extremiste, dar și la vulnerabilizarea României, care a pierdut războiul hibrid cu Rusia, trebuie găsită o soluție funcțională, în concordanță cu așteptările publicului.
În anul 2020, cetățenii chemați la vot, care au pus ștampila pe sigla PNL, au pus-o pentru că, în campanie, liderii partidului au promis că liberalii vor lupta cu PSD și vor limita influența acestui partid în societate.
După numai un an, Klaus Iohannis formează USL 2, fără a ține cont de votul și de așteptările oamenilor.
Alianța PSD-PNL a asigurat liniștea celui care a creat-o, a garantat accesul la resurse primarilor celor două formațiuni și baronilor locali, în timp ce senzația alegătorilor că au fost păcăliți s-a amplificat, alimentând toate mișcările politice extremiste și populiste.
PNL și USR, singurele ancore ale președintelui
Nicușor Dan, pe parcursul ultimilor ani, n-a dat impresia unui lider politic irațional, ahtiat după funcții sau care se lasă dominat de instincte. Dar puterea îi poate schimba pe oameni.
Împotriva lui nu au fost acuzații de corupție, iar în campania electorală mesajul său a fost unul în care nu au existat fisuri legate de parcursul euroatlantic al României, dar nici legate de problematica economică și de siguranța națională, domenii afectate de războiul din Ucraina.
Vă pot garanta un lucru, pentru că tot aud aceste zvonuri că vor zbura nişte voturi de la USR direct în tolba domnului Veştea. Îl anunţ pe domnul Veştea că asta e la fel de ridicol precum ştirea că domnul Veştea că va trece cu unanimitate susţinerea lui în Biroul Naţional al PNL... Deci, declaraţiile sunt de un ridicol extrem. Realitatea va fi că vom vota toţi împotrivă...
Diana Buzoianu, deputat USR, ministru Mediului
Pentru mulți dintre votanții săi e greu să accepte o schimbare de atitudine atât de rapidă și de radicală. Oamenii se uită la ultimele sale decizii și, pe bună dreptate, nu înțeleg nimic. Criza guvernamentală s-a întins și la Palatul Cotroceni. Există posibilitatea ca, în urma pierderii sprijinului USR și PNL, apărut după ce PSD a rupt coaliția de guvernare, Nicușor Dan să nu mai aibă resursele politice necesare pentru a-și păstra funcția.
În cazul unei demisii a președintelui sau a unei suspendări validate prin referendum, viitorul candidat venit din zona liberală, pro-occidentală, cel mai probabil Ilie Bolojan, trebuie să dezvolte un proiect politic prin care să impună și organizarea de alegeri anticipate. Ca model poate fi luată strategia gândită de Iohannis în 2020, la care a renunțat din cauza pandemiei.
PSD, tot mai aproape de AUR
Oamenii nu pot fi chemați din nou la urne pentru alegerea președintelui, în timp ce un parlament fragmentat, ales în contextul ciudat al anului 2024, ține ostatică o întreagă națiune.
Dacă Adrian Veștea merge în Parlament fără o susținere transparentă, jucând la loterie, o eventuală respingere a acestuia va însemna primul pas spre alegeri parlamentare anticipate.
E principalul motiv pentru care Sorin Grindeanu trage atât de tare să găsească susținere politică pentru un Guvern Veștea. Știe foarte bine că morișca, odată pornită, cu greu mai poate fi oprită.
Și mai interesant, în cazul în care Guvernul Veștea nu trece de votul Parlamentului, pentru a amâna avansarea procedurii pentru alegerile anticipate, PSD, împreună cu AUR, le-ar putea declanșa pe cele privind suspendarea președintelui. Să nu mire pe nimeni situația în care va apărea un concurs între suspendare și alegeri anticipate. Trebuie precizat aici că procedura suspendării președintelui e mai rapidă în cazul în care există o majoritate parlamentară.
În izolare la Palat
Una dintre cele mai grave acuzații care i se aduc președintelui de către o mare parte dintre cei care l-au votat e opacitatea. A promis transparență, dar s-a ascuns și el în spatele ușilor masive de la Palatul Cotroceni, evitând orice comunicare cu oamenii. Această atitudine e una toxică. Ea generează conspiraționism, discursuri alternative și nesiguranță socială. Din cauza secretomaniei, a lipsei de curaj de a înfrunta criticile și de a răspunde la întrebări, se lasă un spațiu liber pentru populism și extremism.
De când a început criza politică, președintele n-a organizat nicio conferință de presă, nu a comunicat nimic despre negocierile cu partidele, despre cum vrea să scoată țara din impas și despre cauzele pentru care nu reușește.
Criza îi afectează pe toți cetățenii României, dar aceștia sunt ținuți în întuneric de președintele ales de peste 6 milioane de oameni, în timp ce susținerea politică a dispărut.
