Gazele din Marea Neagră nu vor aduce automat prosperitate României. Avertismentul unui expert din energie

Gazele din Marea Neagră nu vor aduce automat prosperitate României. Avertismentul unui expert din energie
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică, însă succesul nu va depinde de cantitatea de gaze extrasă, ci de modul în care statul va folosi veniturile obținute. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că numeroase state bogate în resurse naturale au rămas vulnerabile tocmai pentru că nu au reușit să transforme această bogăție în dezvoltare economică.

În opinia sa, România are șansa de a redeveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce ar reduce importurile, ar îmbunătăți balanța comercială și ar aduce venituri importante la buget.

„Resursele nu creează automat prosperitate. Diferența este făcută de instituții, investiții și de capacitatea statului de a transforma avantajele naturale în avantaje economice și tehnologice”, afirmă Dumitru Chisăliță, potrivit Digi24.

Gazul ar trebui să finanțeze modernizarea economiei

Specialistul susține că România nu ar trebui să privească exploatarea gazelor ca pe un scop în sine, ci ca pe o sursă de finanțare pentru modernizarea economiei.

Printre prioritățile pe care le indică se numără dezvoltarea infrastructurii energetice, extinderea capacităților nucleare, investițiile în energia regenerabilă, digitalizarea rețelelor și susținerea unei noi politici industriale.

În același timp, Chisăliță critică dezbaterea publică pe tema energiei, pe care o consideră blocată în opoziții artificiale, precum „gaz sau regenerabile”, „nuclear sau solar” ori „stat sau piață”.

Potrivit acestuia, un sistem energetic modern are nevoie de toate aceste componente, fiecare având un rol diferit: energia nucleară pentru stabilitate, hidrocentralele pentru flexibilitate, regenerabilele pentru reducerea costurilor și emisiilor, iar gazul natural ca sursă de tranziție și echilibrare a sistemului.

Tranziția energetică este și o competiție economică

Președintele AEI spune că tranziția energetică este prezentată prea des doar ca o obligație impusă de Uniunea Europeană pentru reducerea emisiilor, când, în realitate, reprezintă o competiție industrială globală.

În opinia sa, statele care vor avea de câștigat nu vor fi cele care cumpără tehnologii verzi, ci cele care le proiectează, le produc și le exportă.

El avertizează că România ar pierde rapid avantajul oferit de gazele din Marea Neagră dacă s-ar limita la exportul materiei prime și la importul tehnologiilor necesare propriei modernizări.

În schimb, consideră că veniturile obținute ar trebui orientate către dezvoltarea unei industrii naționale competitive, capabile să producă echipamente energetice, componente pentru rețele inteligente, baterii, tehnologii nucleare și soluții software pentru sectorul energetic.

Educația și cercetarea, condiții pentru valorificarea resurselor

Chisăliță afirmă că patriotismul economic nu înseamnă protejarea artificială a unor companii ineficiente sau respingerea investițiilor străine, ci investiții consistente în educație, universități tehnice, cercetare și inovare.

În opinia sa, România trebuie să creeze condiții pentru ca firmele și specialiștii români să participe la dezvoltarea noilor tehnologii, nu doar să le cumpere.

De ce este un moment important pentru România

Dezbaterea are loc în contextul în care România se apropie de începerea exploatării zăcământului offshore Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Marea Neagră. Proiectul este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, iar primele livrări de gaze sunt estimate pentru 2027.

Potrivit estimărilor companiilor implicate, zăcământul conține aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru a acoperi consumul intern al României timp de mai mulți ani și pentru a transforma țara într-unul dintre principalii producători de gaze din Uniunea Europeană. În același timp, proiectul este văzut ca un element-cheie pentru reducerea dependenței regiunii de importurile de gaze și pentru consolidarea securității energetice în Europa de Sud-Est.

Energia, instrument de influență regională

Specialistul consideră că exploatarea resurselor din Marea Neagră are și o dimensiune geopolitică importantă.

El apreciază că România poate deveni unul dintre principalii furnizori de securitate energetică în regiunea Mării Negre și poate juca un rol important în sprijinirea Republica Moldova, integrarea Balcanilor și reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei.

În același timp, susține că apartenența la Uniunea Europeană nu limitează interesele României, ci oferă instrumentele necesare pentru a le promova mai eficient.

În concluzie, Dumitru Chisăliță afirmă că România se află într-un moment rar, având simultan resurse naturale importante, o poziție geografică strategică și acces la finanțare europeană. În opinia sa, provocarea nu este lipsa resurselor, ci existența unei viziuni politice capabile să transforme avantajele naturale într-un proiect de dezvoltare pe termen lung.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google