INS a revizuit în sus față de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent.
Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei prețuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 1,2% față de trimestrul I din 2025.
Potrivit sursei citate, la creșterea PIB, în trimestrul I din 2026 față de trimestrul I din 2025, au contribuit:
- construcțiile (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 7,9%;
- activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 11,6%.
Contribuții negative la modificarea PIB au fost înregistrate în:
- industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%;
- comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%;
- informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%.
Cabat (CFA): Economia s-ar putea contracta cu 1%-1,5% în acest an
Economia României s-ar putea contracta cu 1%-1,5% în acest an, dacă evoluția din primul trimestru se va menține și în restul anului, a declarat, vineri, pentru Agerpres, analistul economic Dragoș Cabat,.
El consideră că reducerea inflației și a deficitului bugetar nu poate fi realizată fără o perioadă de contracție economică.
”Scăderea economiei era de așteptat, se știa că intrăm în recesiune anul acesta, nu este o surpriză. Aș spune doar că amploarea acestei scăderi contează. Faptul că se depășește 1% este ușor surprinzător și neplăcut mai ales, pentru că speranța era să avem o recesiune undeva între 0 și 0,5% pe final de an. Dacă datele acestea din primul trimestru vor continua și în restul anului, se pare că vom avea o contracție undeva între 1 și 1,5%.
Este singura posibilitate de a scădea în același timp inflația și deficitul bugetar. Nu putem să o facem fără contracție, în special în condițiile în care nu am mai atras sau nu reușim să atragem banii europeni așa cum ne-am fi dorit, pentru că România, de fapt, de 2-3 ani ar fi fost în recesiune dacă nu am fi avut banii europeni', a explicat Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al CFA.
În opinia sa, banii europeni sunt cei care ”au făcut diferența și care ne-au ținut la acel plus de zero și ceva din ultimii câțiva ani”.
”Dacă nu atragem banii europeni, o să vedem realitatea, adică faptul că economia românească este într-o recesiune deja, de câțiva ani”, a adăugat Cabat.
Potrivit acestuia, este necesară intrarea pe o traiectorie de reducere cât mai rapidă a inflației.
”Asta nu se poate face decât în condițiile în care consumul scade și în condițiile în care ai o fază de recesiune. Ce putea să facă (Guvernul, n.r.)? Să atragă bani europeni într-un procent cât mai mare și să îi aloce părții de investiții finanțate prin banii europeni și să se asigure că banii europeni sunt folosiți optim, în așa fel încât să aibă un efect de multiplicare în economie și nu doar să cumpărăm lucruri de import din banii europeni”, a precizat Cabat.
