În timp ce România negociază cu Austria – prin vizita ministrului Bode la Viena – un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania OMV nu are zile liniștite:
Compania austriacă are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a semna acordul de comercialitate pe gazele descoperite în perimetrul de la Marea Neagră: dacă nu o face până la 31 decembrie, își pierde licența de la data de 1 ianuarie 2023.
Acordul de comercialitate e pasul indispensabil pentru trecerea la dezvoltarea perimetrului și la investiția în sine.
Deși chestiunea părea tranșată încă de astă vară, iar noua lege offshore fusese acceptată de OMV – și, odată cu ea, de celălalt partener, Romgaz – discuțiile și lobby-ul companiei austriece s-au reluat la sfârșitul toamnei, fără succes.
S-a ajuns, astfel, la vizita directorului general executiv al OMV, Alfred Stern, chiar la Cotroceni, pentru o discuție cu Klaus Iohannis, în data de 21 noiembrie.
Șeful statului român a cerut companiei austriece, în cadrul întâlnirii, să pornească de urgență investițiile în perimetrul Neptun Deep, însă partea austriacă a anunțat că nu va lua o decizie de investiție decât în vara viitoare.
Miza lobby-ului OMV vizează, însă, altceva: potrivit unor surse convergente din administrația decidentă, consultate de Curs de Guvernare, compania austriacă dorește o modificare a legislației în avantajul său, legislație care să se facă pe repede înainte și care să fie valabilă la data semnării acordului de comercialitate: adică modificări legislative în numai 3 săptămâni, pentru o conjuctură legislativă cât mai avantajoasă la data acordului.
Sursele consultate de Curs de Guvernare arată că lobby-ul se întinde de la sfera parlamentară și până la ministere.
În discuție se află, în speță, distribuirea și vânzarea volumelor de gaz ce urmează să fie extrase:
potrivit calculelor OMV, după acoperirea necesarului de gaze de partea românească al României și al Republicii Moldova (care va fi alimentată pe viitor de către România prin gazoductul Iași-Ungheni pus în funcțiune sâmbăta trecută), ar rămâne circa 2 miliarde de metri cubi anual, pe care compania austriacă ar vrea să o cumpere cu prioritate.
Astfel că partea austriacă tergiversează un răspuns privind investiția.
Iar tergiversarea pune pune o presiune tot mai mare pe România: care, prin Romgaz, a cheltuit deja un miliard de euro pentru participația EXXON, și se pregătește să mai cheltuiască încă pe atât pentru partea sa de investiție. Or, acești bani sunt în majoritate credite, care trebuie plătite dintr-o investiție despre care nu se știe când va porni.
Citeşte integral analiza Gazele din Marea Neagră – evoluțiile de pe ultima sută de metri, umăr la umăr cu Schengen pe Curs de Guvernare