Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a avut sâmbătă o nouă luare de poziţie referitor la extinderea Schengen. El consideră că în acest moment „are sens” includerea Croaţiei, însă nu şi admiterea României şi Bulgariei, la spaţiul de libera circulaţie. Vestea proastă vine în contextul în care ieri Olanda şi Suedia au dat semne îmbucurătoare, cum că susţin condiţionat intrarea noastră în Schengen.
Într-un interviu acordat ziarului Kurier la un an de la preluarea mandatului de ministru de Interne, Gerhard Karner reafirmă însă poziţia exprimată anterior.
„Pentru noi se aplică decizia conform căreia credem că are sens să includem Croaţia şi să nu includem acum Bulgaria şi România. Este important - în cazul sistemului de azil, reţineţi - ca trei aspecte de bază să funcţioneze: protecţia frontierelor externe, refuzurile şi distribuirea.
Adevărul este că multe lucruri nu funcţionează în aceste domenii. Şi, de aceea, trebuie să continuăm să muncim şi să luptăm”, a afirmat ministrul austriac, în interviul acordat Kurier, întrebat despre posibilul veto al Austriei cu privire la aderarea celor trei ţări la Schengen.
Întrebat dacă formaţiunea politică din care face parte se foloseşte de problema azilului pentru a distrage atenţia de la propriile probleme interne ale partidului, Karner a răspuns că nu doar formaţiunea sa politică, Partidul Popular Austriac, susţine această poziţie cu privire la azil, ci şi SPÖ (Partidul Social Democrat din Austria) şi Neos – formaţiune liberală.
„Acest lucru este susţinut de SPÖ şi Neos, printre alţii. Adevărul este că deja am avertizat despre această situaţie în aprilie. Nimeni nu a ridicat această problemă în primăvară, în timp ce eu am avertizat că va veni. Am ridicat în repetate rânduri această problemă şi la nivel european, pentru că suntem primii afectaţi de acest val de refugiaţi economici, cei mai mulţi dintre ei vin pe ruta balcanică”, a mai afirmat, în acelaşi interviu, ministrul austriac.
În urmă cu două săptămâni, Karner a declarat că este un moment nepotrivit pentru extinderea spaţiului Schegnen, în ciuda recomandării făcute de Comisia Europeană.
„Este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează”, a declarat pentru „Kurier” ministrul Gerhard Karner, care face parte din partidul conservator ÖVP. „Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat”, a spus ministrul Gerhard Karner.
Ulterior, conform relatărilor presei croate, cancelarul Karl Nehammer a afirmat, în timpul unei vizite la Zagreb, că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru Schengen, dar are obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei.
Chestiunea aderării la Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei pare să fi creat neînţelegeri între partidele coaliţiei de guvernare de la Viena, vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, declarând că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP şi că „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei”.
Europarlamentul Dacian Cioloş explică stadiul negocierilor privind aderarea României la spațiul Schengen şi pasează responsabilitatea pentru sprintul final pentru atingerea acestui obiectiv preşedintelui Klaus Iohannis.
„Sper că președintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer„, scrie Cioloş, sâmbătă, într-un mesaj transmis presei.
Președintele e într-o vizită de lucru în Grecia, vineri și sâmbătă, ocazie cu va participa și la o reuniune de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European. De la Cotroceni am aflat deocamdată că Iohannis s-a văzut doar cu premierul şi preşedintele Greciei, ocazie cu care aceştia au reafirmat "susținerea deplină" pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Guvernul olandez a comunicat ieri primele semne de deschidere, iar Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen.
