Europarlamentul Dacian Cioloş explică stadiul negocierilor privind aderarea României la spațiul Schengen şi pasează responsabilitatea pentru sprintul final pentru atingerea acestui obiectiv preşedintelui Klaus Iohannis.
„Sper că președintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer„, scrie Cioloş, sâmbătă, într-un mesaj transmis presei.
Președintele e într-o vizită de lucru în Grecia, vineri și sâmbătă, ocazie cu va participa și la o reuniune de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European. De la Cotroceni am aflat deocamdată că Iohannis s-a văzut doar cu premierul şi preşedintele Greciei, ocazie cu care aceştia au reafirmat "susținerea deplină" pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Europarlamentarul REPER spune că “aderarea României la spațiul Schengen încă se joacă. Mai avem cinci zile până la întâlnirea miniștrilor de Interne din statele membre UE, unde ne trebuie o decizie în unanimitate asupra acestui subiect".
Cioloş prezintă ce a obţinut lobby-ul intens din ultima perioadă. Atât Olanda, cât şi Suedia au poziţii nuanţate.
Guvernul olandez a comunicat ieri primele semne de deschidere: “Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen.
Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”.
Problema Olandei este mai degrabă Bulgaria, nu România.
Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen. După intervenția comisarei europene pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, social-democrații suedezi şi-au schimbat poziția, care inițial fusese împotrivă. Textul adoptat este nuanțat, dar încă pozitiv: “Daca există precondițiile pentru o decizie în unanimitate în Consiliu, Suedia, ca viitoare președinție UE, va vota da şi nu va bloca de una singură decizia, dacă există sprijin larg în favoare din partea celorlalte state membre”.
Cheia e la PPE
"În acest moment, cheia spre Schengen se află la Viena, în mâna familiei politice a popularilor europeni, din care fac parte PNL, PMP şi UDMR. Partidul cancelarului austriac, dar şi al ministrul de Interne este membru al familiei politice a popularilor europeni", explică Cioloş.
Fostul premier susţine că "nu există motive întemeiate pentru ca Austria să ne refuze intrarea în Schengen".
Însă "există o limită a eforturilor diplomatice - admirabile, de altfel - făcute de Ministerul Afacerilor Externe. Decizia a devenit una pur politică şi trebuie tratată ca atare, la cel mai înalt nivel. Dincolo de eșecurile politice interne din ultimele decenii, e important să nu mai ajungem în situația în care suntem folosiți pentru interesele politice ale unuia sau altuia".
În plus, Cioloş subliniază că nu e nimic câştigat deocamdată nici cu Suedia şi Olanda, pentru că "nuanțele din poziționările lor le lasă încă suficient spaţiu de manevră".