Un singur obstacol pentru Schengen. Se va întrebuința președintele Iohannis?

Un singur obstacol pentru Schengen. Se va întrebuința președintele Iohannis?

Așa cum arată acum lucrurile, aderarea României la Schengen este pe o muchie de cuțit și depinde major de măsura în care va înțelege să se întrebuințeze președintele Iohannis.

Subiectul aderării României, Bulgariei și Croației a rămas pe ordinea de zi privizorie a Consiliului JAI din 8-9 decembrie și rezistența s-a redus la o singură țară, din trei câte erau până acum. Dar rezistența rămasă e foate dură.

În COREPER (Comitetul ambsadorilor la Bruxelles) joi ar fi trebuit definitivată agenda JAI. Ca să fie clară poziționarea, au vorbit pe subiectul Schengen toți ambasadorii, relatează surse apropiate discuțiilor. Singura care a rămas explicit împotriva aderararii, deocamdată, este Austria.

În Suedia, guvernul a susținut tot timpul aderarea, însă nu avea, la rândul său, susținere în parlament pentru această decizie. Problema a fost rezolvată după ce socialiștii au acceptat, și ca urmare a intervenției colegei lor, dna comisar Ylva Johannson, o susținătoare deschisă a extinderii Schengen.

Rezistența Olandei s-a topit nu datorită talentului diplomatic al dlui Aurescu, spun surse politice europene, ci ca urmare a Rapoartelor MCV și de evaluare Schengen. Formal, guvernul olandez discută subiectul vineri, însă ambasadorul olandez deja a proiectat un răspuns favorabil în COREPER.

La fel de adevărat că principala problemă a Olandei nu era România, ci Bulgaria și ar fi mulțumită de o eventuală decuplare a celor două, să întrăm noi și să îi amâne pe ei.

Doar că o asemenea variantă implică probleme tehnice imense, pentru că granița pe Dunăre și apoi cea între Dunăre și Marea Neagră nu pot fi ridicate la standarde Schengen rapid și, în orice caz, nu fără o investiție foarte mare.

În ceea ce privește Austria, lucrurile rămân extrem de dificile din cauza situației politice interne. Cea mai mare problemă nu este aderarea în sine, ci valul de migranți care inundă Austria și care a devenit principalul subiect pe agenda politică internă.

Într-adevăr, valul migraționist se apropie de cotele maxime din 2016, doar că nu mai este la fel de spectaculos și are în presa europeană concurența altor subiecte fierbinți. Austriecii îl resimt însă din plin.

Viena face așadar tot ce poate să atragă atenția asupra subiectului și să bată fierul cât e cald, adică acum, când poate bloca o decizie europeană majoră. Adică să obțină la JAI garanții că o parte dintre migranți vor fi preluați de pe teritoriul ei. Dar o face în mod ipocrit.

Dacă Austria invoca împotriva României aspecte privind statul de drept sau corupția, ar fi fost de discutat. Dar Austria invocă un argument care chiar nu îi este imputabil României- migrația.

La nivelul Frontex se știe ceea ce e imposibil să nu știe și Viena – ruta de migrație nu mai e prin Grecia, Bulgaria și România. Este prin Serbia, unde migranții vin cu avioanele companiei sârbești, care prosperă, în baza unei politici de vize extrem de permisive a Belgradului. Și de acolo, migranții trec prin Ungaria și Croația în Austria.

Totuși, Austria nu are obiecții la aderarea Croației și nu suflă o vorbă despre Ungaria și Serbia. Asta pentru că între cancelarul austriac Nehammer, premierul maghiar Viktor Oban și cel sârb Vucic există o afiliere ideologică, parafată printr-un recent protocol semnat la Belgrad.

Viktor Orban, Aleksandar Vucic și Karl Nehammer își strâng mâinile după o întâlnire recentă, la mijlocul lui noiembrie, la Belgrad/Foto: Hepta.ro

Cu alte cuvinte, cancelarul trebuie să răspundă tensiunii interne pe tema migrației, dar o mută pe alte țări decât cele în mod real responsabile.

E drept că nu are pentru asta și susținerea verzilor din coaliție, dovadă declarația vicecancelarului Werner Kogler proaderare.

Ce se mai poate face?

Decisivă ar putea fi o discuție între cancelarul Nehammer și președintele Iohannis. Cei doi se vor afla vineri și sâmbăta la Atena cu ocazia unei reuniuni a liderilor PPE.

Pentru Klaus Iohannis miza este uriașă. Pe de-o parte, eventuala intrare în Schengen este ultima lui șansă de a pune o realizare majoră în bilanțul celor 10 ani de mandat. Sigur, nu au intrat zilele în sac, reuniuni JAI vor mai fi, însă nu e sigur că România va mai avea un context extern atât de favorabil.

Pe de altă parte, dacă olandezul Rutte – Renew Europe și socialiștii suedezi susțin aderarea și ea este blocată de un membru PPE, liberalii vor deconta din plin.

Chiar înainte de Consiliul JAI, CE ar urma să prezinte un plan de combatere a migrației, care să dea Austriei argumente pentru un vot pozitiv sau măcar o abținere, care, potrivit europarlamentarului REPER Dragoș Tudorache, ar putea fi o soluție de compromis cu precedent. Pentru că indiferent de aflieri ideologice, niciun lider european nu este confortabil cu o poziție singulară mai ales pe o temă atât de sensibilă.

Ultimul COREPER, care ar urma să definitiveze agenda Consiliului JAI, ar urma să aibă loc pe 7 decembrie, cu o zi înainte de reuniune.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇