- Diplomația românească mizează mult pe influența SUA asupra statelor europene în ce privește Schengen.
- După declarația lui Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, situația României s-a complicat.
- România nu se află pe rutele de imigrație ilegală, așa cum susțin reprezentanți ai guvernului austriac.
- Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a anunțat că guvernul de la Berlin susține aderarea țării noastre.
- Votul din Consiliul JAI al UE (Justiție și Afaceri Interne) e și un examen pentru diplomația franceză. În funcție de rezultat se va putea observa dacă Parisul a devenit cu adevărat un lider al politicii europene.
Reuniunea NATO de la București, pe lângă importanța pe care a avut-o în ce privește realizarea strategiei de sprijin pentru Ucraina pe perioada iernii, pentru România a reprezentat și ultimul asalt diplomatic în ce privește aderarea la Schengen.
Decizia se va lua în data de 8 decembrie, atunci când votul miniștrilor de Interne ai statelor membre trebuie să fie unul unanim în ce privește acceptarea țării noastre în spațiul de liberă circulație.
La reuniunea de la București a participat și Antony Blinken, șeful Departamentului de Stat al SUA, Ministerul de Externe al acestei țări.
Diplomația românească mizează mult pe influența SUA asupra statelor europene în ce privește Schengen. În discuțiile care au avut loc, Bucureștiul a argumentat că o intrare a noastră în această zonă e de fapt o îmbunătățire a sistemului de securitate al NATO pe flancul estic, ceea ce e important în condițiile războiului din Ucraina.
„Cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii substanțial cu privire la contextul regional complex, marcat de exacerbarea efectelor economice, sociale și umanitare ale continuării agresiunii Rusiei în Ucraina și, respectiv, la măsurile luate pentru implementarea deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid”, a anunțat președinția României într-un comunicat oficial după întâlnirea dintre Klaus Iohannis și Antony Blinken.
Emmanuel Macron susține aderarea
România, în perspectiva votului din 8 decembrie, și-a asigurat sprijinul SUA, dar și pe cel al Franței.
În data de 21 noiembrie, la Paris, a avut loc un eveniment politic important atât pentru București cât și pentru Chișinău, e vorba de cea de a treia conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost co-președinte al evenimentului alături de Catherine Colonna, șeful diplomației franceze.
La eveniment au participat atât Emmanuel Macron cât și Maia Sandu. A fost o bună ocazie pentru Bogdan Aurescu să discute cu liderii francezi despre importanța aderării României la spațiul Schengen.
În aceste zile, țara noastră desfășoară un adevărat asalt diplomatic pentru a convinge cancelariile europene să voteze în unanimitate pentru acceptarea în zona de circulație liberă.
„Am fost onorat să port astăzi o scurtă discuție cu președintele Emmanuel Macron… la Paris. Îi mulțumesc pentru puternica susținere a Franței oferită României cu privirea la accesul în spațiul Schengen”, a scris luni după-amiaza Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, într-o postare pe Twitter.
După declarația lui Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, situația României s-a complicat.
Imigrația ilegală, o problemă pentru statele din vestul Europei
Viena „nu face decât să extrapoleze această criză internă a migrației pe subiectul lărgirii Schengen, spunând: Bulgaria, România, fie sunt deja, fie potențial, pe aceste posibile rute de migrație și cum putem noi să le lăsăm să intre în Schengen câtă vreme nu am rezolvat problema gestiunii comune a migrației?”, a explicat Dragoș Tudorache, într-un interviu exclusiv pentru spotmedia.ro.
Conform anunțului făcut de Bogdan Aurescu, dar și a altor confirmări anterioare, România se bucură pe deplin de sprijinul Franței în ce privește această problemă.
De asemenea, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a anunțat că guvernul de la Berlin susține aderarea României. Ce nu se știe cu câteva zile înainte de reuniunea Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne) în ce măsură Olaf Scholz poate readuce de partea noastră Austria, care încearcă să facă din amânarea aderării o rezolvare a imigrației ilegale, ceea ce nu este adevărat.
România nu se află pe rutele de imigrație ilegală, așa cum susțin reprezentanți ai guvernului austriac.
„Discuția cu ministrul de Externe al Suediei Tobias Billstrom a fost utilă”, a scris Bogdan Aurescu pe Twitter, anunțând că la Paris a avut ocazia să testeze și direcția din care bate vântul la Stockholm, o altă țară care a ridicat unele obiecții vizavi de aderare.
„Vom continua dialogul în ce privește accederea în Schengen. Mulțumesc pentru susținerea acordată de Guvernul Suediei și am căzut de acord să rămânem în contact și în perioada imediat următoare”, mai spune ministrul Aurescu în mesajul său.
În plan secund, acest vot e și un examen pentru diplomația franceză. În funcție de rezultat se va putea observa dacă Parisul a devenit cu adevărat lider în ce privește politica europeană. Reușește să-și impună viziunea de a îndepărta obstacolele dintre Est și Vest, încercând o integrare mai profundă a statelor membre.
Invazia din Ucraina a favorizat România, care are susținerea marilor puteri economice din UE și a SUA.
Fără a se ști prea multe despre ce-am făcut și cum am ajutat Ucraina, se pare că efortul de la București a fost unul consistent, continuu și precis, devenind parteneri importanți în ce privește sprijinul oferit Kievului, dar și a securității flancului estic al NATO.
Într-o perioadă scurtă de timp, țara noastră a făcut pași importanți, ieșind din zona de monitorizare pe Justiție, dar și având ocazia de a intra în spațiul Schengen.
Acest lucru e extrem de important din perspectivă economică. O creștere a vitezei de deplasare a mărfurilor dinspre România către destinații europene, fără a mai pierde timpul la granițe înseamnă o creștere a productivității, ceea ce duce la creșterea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă și, în final, și la o creștere a nivelului de trai.