Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat că oficialii Comisiei Europene au transmis o clarificare către autorităţile de la Bucureşti prin care anunţă că România ar putea să primească o parte din cei 770 de milioane de euro din PNRR.
Condiția pusă de oficialii de la Bruxelles este ca legea salarizării să fie aprobată înainte de evaluarea finală a Executivului european, din noiembrie, a anunțat Pîslaru.
"Pentru Cererea 6, în care sunt incluse reforme importante, aş vrea să vă dau o veste care cumva ţine de încăpăţânarea, dacă vreţi, pe care eu şi echipa de la MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - n.r.) şi Guvernul Bolojan am mai arătat-o şi la pensiile speciale.
Am întrebat Comisia Europeană referitor la legea salarizării, dacă mai este ceva ce putem să facem şi am obţinut această clarificare legată de faptul că, dacă legea ar fi aprobată înainte de evaluarea Comisiei Europeane, deci evaluarea finală, în noiembrie, am putea avea un efort pentru recunoaşterea lucrurilor care s-au făcut până pe 31 august", a declarat ministrul Dragoş Pîslaru, joi seară, la Digi 24.
El a explicat că România nu mai poate primi întreaga sumă de 770 de milioane de euro aferentă jalonului legat de reforma salarizării bugetarilor, însă ar putea recupera, parţial, banii.
"Deci asta nu înseamnă că putem, în niciun caz, recupera toată penalitatea de 770 de milioane, dar cu un exerciţiu de voinţă politică care să ducă la adoptarea legii salarizării totuşi până la final de octombrie, am avea noi argumente să diminuăm penalitatea, măcar cu o parte.
Asta cred că este important de menţionat, pentru că dacă ne aducem aminte când partidele politice au văzut că nu pot avea un consens, mai degrabă două partide, PSD şi UDMR, au spus că nu vor să adopte înainte de 31 august, că e prea din scurt, au spus că totuşi ar fi interesate de legea salarizării, deci iată, subiectul se redeschide", a adăugat Dragoş Pîslaru.
"Aş vrea să fiu foarte precis: trebuie să se adopte legea care răspunde în totalitate condiţiilor pe care le-am avut ca angajamente faţă de Comisia Europeană în PNRR, deci nu merge orice fel de lege. (…) Pe scurt, nu putem estima în acest moment cam despre ce sumă ar fi vorba, cert este că orice milion de euro care ar putea fi recuperat este direct legat de sumele nereambursabile pe care România ar putea să le folosească ca să finanţeze investiţiile pe care le avem în acest moment: autostrăzi, şcoli, spitale şi alte lucruri", a menționat el.
Pîslaru consideră că ar fi timp pentru ca legea să fie adoptată, arătând că "proiectul în ultima sa versiune nu este deloc departe" de condiţiile pe care România le-ar avea de îndeplinit.
"Motivul pentru care legea nu s-a adoptat a fost strict politic, izvorând din faptul că au existat nişte promisiuni şi nişte discuţii subterane între Partidul Social-Democrat şi sindicate, lucruri care au frânat întreg procesul. Evident, în condiţiile în care acum avem încă două luni la dispoziţie, cu siguranţă plecând de la acest proiect pe care îl avem, se poate îmbunătăţi", a adăugat Pîslaru.
Ministrul a mai spus că a transmis premierului și Administrației Prezidențiale despre discuțiile cu oficialii Comisiei Europene.
Cât pierde România din PNRR
România estimează că va încheia Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o rată de absorbție de 90,58% din componenta de granturi, în valoare de 13,57 mld. euro, și de peste 97% din componenta de împrumuturi, renegociată la 6,54 mld. euro de la 14,9 mld. în forma inițială, potrivit bilanțului prezentat marți de premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Din calculele Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, România va pierde circa 1,3 miliarde de euro din componenta de granturi a PNRR.
Din această sumă, aproximativ 770 de milioane de euro sunt legate de reforma salarizării.
Legea salarizării ar trebui adoptată până la sfârșitul anului
În ciuda ratării jalonului din PNRR, cele patru partide s-au angajat să adopte noua lege a salarizării până la sfârșitul acestui an. Actul normativ va trebui să respecte limita totală a cheltuielilor salariale convenită cu Comisia Europeană.
Această limită nu va permite însă satisfacerea tuturor solicitărilor venite din partea sindicatelor, a avertizat președintele Nicușor Dan.
Din punct de vedere tehnic, legea este aproape finalizată, iar negocierile cu sindicatele au clarificat numeroase aspecte. Blocajul este acum unul politic: partidele trebuie să decidă cum vor fi împărțiți banii disponibili între diferitele categorii de angajați din sectorul public.
„Decizia politică a partidelor va stabili cum va fi distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii profesionale și, implicit, nivelul veniturilor pentru fiecare categorie profesională din sistemul bugetar”, a mai transmis Nicușor Dan.
T.D.
„Planul pentru viitor” al Volkswagen a fost aprobat: 50.000 de locuri de muncă pot să dispară
La plajă, printre drone. Un general explică de ce au ajuns turiștii să scoată aparate de luptă din Marea Neagră
Aerul condiționat salvează mii de vieți, dar ne face planeta și mai fierbinte. Capcana răcorii de care avem tot mai multă nevoie
Fotbaliști de top, liberi de contract: Cum arată primul 11 al vedetelor fără echipă după perioada de mercato
