De la Columna lui Traian – o propagandă imperială monumentalizată sau reprezentările romantice ale legendarelor bătălii naționale, până la ororile Marelui Război și lupta de clasă a propagandei comuniste, „Război și pace” urmărește felul în care arta românească a consemnat, de-a lungul secolelor, conflictul și pacea.
Expoziția reunește nume mari ale artei românești – Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Sava Henția, Constantin Lecca ș.a. și va putea fi văzută în perioada 18 septembrie – 20 decembrie, la Art Safari New Museum, în Amzei 13. Semnată Dragoș Vărșăndan, expoziția este realizată în parteneriat cu Cornel Ilie (consultant științific), Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale ale României și alte instituții muzeale de prestigiu din țară.
„Război și pace este un eseu vizual despre ciudata și cumplita necontenire a ființei umane, despre felul în care violența a fost, timp de secole, învestită cu sens, glorie și necesitate, iar pacea, proslăvită ideologic, a rămas consemnată de istorie ca o ipostază episodică a unei imponderabile fragilități. Aluzia la romanul lui Tolstoi este pretextul, dar și expresia nemijlocită a celor două stări primordiale, care se regăsesc ilustrate generos în istoria artei noastre familiare, de la Columna lui Traian sau reprezentările romantice ale legendarelor bătălii naționale, până la ororile Marelui Război și la lupta de clasă a propagandei comuniste”, povestește Dragoș Vărșăndan, autorul expoziție.
Tolstoi însuși se întreba, în pagini de o luciditate corozivă, ce forță pune în mișcare popoarele și ce anume îi determină pe oameni să niveleze orașe întregi și să își ucidă semenii. Răspunsul istoriei nu i-a fost suficient: destinele conducătorilor sau ale națiunilor, disputele economice ori teritoriale și simpla succesiune a evenimentelor nu fac decât să descrie, nu să explice sensul acestor deflagrații. „Adevărul mai profund se află, spunea el, în elementele infinitesimale, în suma imponderabilă a voințelor individuale care alcătuiesc, fără să o știe, violența colectivă”, adaugă Dragoș Vărșăndan.
De la eroism la traumă colectivă
Parcursul expozițional pornește chiar de la Columna lui Traian, înălțată la Roma în anul 113 d.Hr., cel mai spectaculos document vizual al Antichității romane. Asemeni unei benzi desenate cu peste 100 de scene, încolăcite în spirală pe aproape 40 de metri de marmură, Columna reconstituie cucerirea Daciei cu o precizie remarcabilă, însă nu este un reportaj neutru, ci o propagandă imperială monumentalizată, o demonstrație publică de teroare adresată deopotrivă dușmanilor Romei, provinciilor imperiale și barbarilor de la frontiere.
Din Evul Mediu până în modernitatea timpurie, lupta a fost considerată virtute, iar războiul, una dintre principalele surse de legitimare a puterii. De la Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul până la Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza și regii României, figura conducătorului războinic a fost înscrisă într-o mitologie a destinului național, iar pictura istorică a secolului al XIX-lea nu a documentat trecutul, ci l-a redesenat, transformând războiul într-un poem vizual despre originile și destinul tinerei națiuni.
„Dar secolul al XX-lea schimbă radical acest imaginar. Primul Război Mondial pune capăt unei tradiții de secole care asocia războiul cu gloria și destinul. În tranșee, omul nu mai luptă cu omul, ci supraviețuiește unui mecanism al distrugerii în care adversarul nu mai are chip, iar artiștii români, martori ai Marelui Război, încetează să mai picteze triumful și încep să mărturisească tristețea și inutilitatea apăsătoare a morții”, mai spune Dragoș Vărșăndan.
Pacea, o construcție fragilă și în zilele noastre
Dar al Doilea Război Mondial nu a fost urmat de pace, ci de Războiul Rece și de apariția complexului militar-industrial. În România comunistă, promisiunea păcii este confiscată de discursul puterii: mitologia războiului antifascist, retorica reconstrucției și cultul conducătorului proiectează imaginea unei societăți unite, în timp ce, în spatele acestei iconografii triumfale, statul poartă un alt război, împotriva propriei societăți, prin epurarea elitelor și supraveghere generalizată.
„Războiul contemporan devine geopolitic, mediat, difuz, purtat prin propagandă, algoritmi și inteligență artificială, iar pacea rămâne o construcție fragilă, pe care fiecare generație este chemată să o refacă nu prin sabie, ci prin memorie, empatie și curaj”, conchide Dragoș Vărșăndan.
Dragoș Vărșăndan este jurnalist, editor cultural, fondator al platformei PropagArta și director de marketing al Artmark Holding. Cu peste două decenii de experiență în publishing și comunicare, a fost redactor-șef al revistei TVmania, director executiv al diviziei de reviste din cadrul Ringier România și editor al publicațiilor Capital, FHM, The Industry și Șapte Seri. În ultimii cinci ani s-a dedicat comunicării culturale, coordonând revista PropagArta, editând albumul 300 de artiști din România 1990-2020 și contribuind la dezvoltarea unor proiecte expoziționale dedicate artei și patrimoniului cultural românesc.
Ce expoziții vedem în sezonul 2 din 2026 la Art Safari New Museum
Alături de expoziția „Război și pace”, Art Safari New Museum – ediția 19 propune și alte expoziții de excepție: „Brâncuși și muzele sale”, curatoriată de Doina Lemny, despre relația sculptorului cu muzele sale - artiste, scriitoare, dansatoare și galeriste care i-au trecut pragul atelierului parizian; „Pop Art. Lumea în culori”, o incursiune în universul mișcării Pop Art, de la Andy Warhol și Roy Lichtenstein până la Keith Haring, Jean-Michel Basquiat, Takashi Murakami și Damien Hirst; expoziția interactivă „Noua climă. Suntem pregătiți?” powered by Omniasig, dedicată fenomenelor meteo extreme; precum și expozițiile temporare „Cristian Mungiu. Fjord, fotografii” și „Arta de a trăi prânzul”, realizată în parteneriat cu Edenred.
Expozițiile pot fi văzute în perioada 18 septembrie - 20 decembrie 2026, la Art Safari New Museum, în Amzei 13, București. Biletele cu 50% reducere sunt disponibile până pe 17 septembrie pe artsafari.ro.
Câți români au depozite bancare de peste 100.000 de euro. Numărul lor a crescut în ciuda crizei
Dan Petrescu a luat decizia finală după oferta primită de la FCSB
Canicula se extinde. 40 de grade și nopți tropicale în cea mai mare parte a țării
Dronă marină încărcată cu explozibil, lângă Neptun Deep. A fost distrusă cu tunul de bord de un F-16. Momentul a fost filmat (Video)
