Poate sportul să reducă riscul de AVC? Ce se întâmplă cu vasele de sânge atunci când facem mișcare

Poate sportul să reducă riscul de AVC? Ce se întâmplă cu vasele de sânge atunci când facem mișcare
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Un accident vascular cerebral poate schimba o viață în câteva minute. Deși vârsta, predispoziția genetică și anumite afecțiuni medicale influențează riscul, există și factori asupra cărora putem interveni. Unul dintre cei mai importanți este activitatea fizică. Mișcarea regulată nu întărește doar inima și musculatura, ci contribuie și la menținerea sănătății vaselor de sânge, inclusiv a celor care asigură circulația cerebrală.

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone din creier este întreruptă sau când un vas de sânge se rupe și produce o hemoragie. În ambele situații, celulele nervoase sunt private de oxigen și nutrienți, iar consecințele pot fi grave.

Există două forme principale: AVC-ul ischemic, produs prin blocarea unui vas de sânge, și AVC-ul hemoragic, provocat de ruperea unui vas. Activitatea fizică regulată este asociată cu un risc mai redus de AVC și poate contribui la prevenirea mai multor afecțiuni care favorizează apariția acestuia.

Dar cum reușește sportul să protejeze creierul?

1. Vasele de sânge devin mai eficiente

Unul dintre cele mai importante mecanisme prin care mișcarea protejează sistemul cardiovascular este îmbunătățirea funcției endoteliului.

ADVERTISING

Endoteliul reprezintă stratul subțire de celule care căptușește interiorul vaselor de sânge. Deși este aproape invizibil, rolul său este esențial: reglează dilatarea și constricția vaselor, participă la controlul inflamației și contribuie la menținerea unui echilibru între procesele de coagulare și cele care împiedică formarea cheagurilor.

În timpul activității fizice, sângele circulă mai rapid, iar fluxul exercită o forță asupra pereților vasculari, fenomen numit stres de forfecare. Acest stimul contribuie la activarea unor mecanisme prin care endoteliul produce oxid nitric, o moleculă cu efect vasodilatator.

Cu alte cuvinte, vasele de sânge își pot îmbunătăți capacitatea de a se dilata și de a regla circulația.

O funcție endotelială sănătoasă este importantă pentru întregul sistem cardiovascular, inclusiv pentru vasele care alimentează creierul.

2. Sportul ajută la controlul tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.

Presiunea crescută exercitată constant asupra pereților arteriali poate favoriza deteriorarea vaselor de sânge, poate contribui la apariția aterosclerozei și crește riscul de hemoragie cerebrală.

ADVERTISING

Activitatea fizică regulată poate contribui la reducerea tensiunii arteriale prin mai multe mecanisme: îmbunătățirea funcției vasculare, reducerea rezistenței periferice și susținerea unui control mai bun al sistemului nervos autonom.

Exercițiile aerobice, precum mersul alert, alergarea, înotul sau ciclismul, sunt deosebit de utile în acest sens.

Important este că beneficiile nu apar exclusiv la persoanele care practică sport de performanță. Chiar și activitatea fizică moderată, desfășurată constant, poate contribui la controlul tensiunii arteriale.

3. Mișcarea influențează riscul de formare a cheagurilor de sânge

În cazul AVC-ului ischemic, una dintre cauzele principale este blocarea unei artere cerebrale de către un cheag de sânge.

Activitatea fizică regulată influențează mai multe mecanisme implicate în coagulare și circulație. Cercetările arată că exercițiul poate îmbunătăți funcția endotelială și poate influența agregarea trombocitelor, celulele sanguine implicate în formarea cheagurilor.

De asemenea, mișcarea contribuie la menținerea unui profil metabolic mai sănătos, reducând unii dintre factorii care favorizează deteriorarea vasculară.

ADVERTISING

Acest lucru nu înseamnă că sportul împiedică formarea tuturor cheagurilor sau că poate înlocui tratamentele prescrise persoanelor cu risc trombotic. De exemplu, fibrilația atrială poate favoriza formarea cheagurilor în inimă și necesită evaluare și tratament medical specific.

4. Sportul combate mai mulți factori de risc pentru AVC

Unul dintre cele mai importante avantaje ale activității fizice este că acționează simultan asupra mai multor factori de risc.

Prin practicarea regulată a exercițiilor fizice putem obține beneficii asupra:

  • Greutății corporale: mișcarea contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea excesului de țesut adipos.
  • Glicemiei: activitatea musculară crește utilizarea glucozei și îmbunătățește sensibilitatea la insulină, contribuind la prevenirea și controlul diabetului de tip 2.
  • Profilului lipidic: exercițiul fizic poate îmbunătăți valorile colesterolului și ale trigliceridelor.
  • Inflamației: activitatea fizică regulată este asociată cu îmbunătățirea unor markeri inflamatori și metabolici.
  • Sănătății cardiovasculare: contribuie la menținerea unei funcționări mai eficiente a inimii și vaselor de sânge.

Toate aceste efecte contează, deoarece hipertensiunea, diabetul, obezitatea și dislipidemia sunt factori care pot crește riscul de AVC.

5. Cât sport este necesar pentru a proteja creierul?

O întrebare firească este dacă trebuie să alergăm zilnic sau să petrecem ore întregi în sala de sport pentru a obține aceste beneficii.

Răspunsul este nu.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților cel puțin 150–300 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată pe săptămână sau 75–150 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă. Aceste recomandări sunt susținute și de ghidul American Heart Association și American Stroke Association privind prevenția primară a AVC.

Ce înseamnă acest lucru în practică?

  • 30 de minute de mers alert, cinci zile pe săptămână;
  • mers pe bicicletă;
  • înot;
  • alergare ușoară;
  • activități sportive recreative.

Pentru persoanele sedentare, chiar și perioadele scurte de mișcare reprezintă un început valoros. O meta-analiză publicată în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry în 2024, care a inclus 15 studii și peste 752.000 de participanți, a identificat o asociere între activitatea fizică din timpul liber și un risc mai mic de AVC. Chiar și nivelurile de activitate considerate insuficiente pentru atingerea recomandărilor au fost asociate cu beneficii față de sedentarism.

Mesajul este simplu: nu trebuie să devii sportiv de performanță pentru a-ți proteja sănătatea vasculară.

6. Dar dacă stăm toată ziua pe scaun și facem sport doar o oră?

Un aspect tot mai important în cercetarea medicală este sedentarismul prelungit.

O persoană poate merge la sală de trei ori pe săptămână și, în același timp, poate petrece cea mai mare parte a zilei stând la birou, în mașină sau pe canapea.

Aceste perioade lungi de inactivitate pot avea efecte negative asupra sănătății metabolice și cardiovasculare.

How one young athlete overcame a stroke to pursue her sports dream

Ghidul American Heart Association și American Stroke Association din 2024 atrage atenția asupra importanței reducerii comportamentului sedentar în prevenția AVC.

Prin urmare, pe lângă antrenamentele programate, este util să introducem pauze active în timpul zilei: să ne ridicăm de la birou, să mergem câteva minute, să folosim scările sau să facem o plimbare după masă.

Mișcarea nu trebuie să se limiteze la cele 30–60 de minute petrecute în sala de sport.

7. Sportul reduce riscul, dar nu garantează protecția împotriva AVC

Este important să înțelegem că activitatea fizică este doar o componentă a prevenției.

O persoană activă poate suferi un accident vascular cerebral, mai ales dacă are hipertensiune arterială, fibrilație atrială, diabet, valori crescute ale colesterolului sau alți factori de risc.

De aceea, sportul trebuie asociat cu monitorizarea tensiunii arteriale, evaluarea periodică a factorilor metabolici, renunțarea la fumat, o alimentație echilibrată și respectarea tratamentelor recomandate de medic.

Există și situații în care persoanele cu afecțiuni cardiovasculare trebuie să discute cu medicul înainte de a începe un program de antrenament intens.

Iar atunci când vorbim despre AVC, trebuie să cunoaștem și semnele de alarmă: asimetria bruscă a feței, slăbiciunea sau amorțeala apărută brusc la nivelul unui braț ori al unui picior, dificultățile de vorbire sau tulburările bruște de vedere și echilibru. În astfel de situații, trebuie apelat imediat numărul 112. Nu trebuie așteptat ca simptomele să treacă.

Mișcarea este una dintre investițiile importante în sănătatea creierului

De cele mai multe ori, atunci când vorbim despre beneficiile sportului, ne gândim la musculatură, greutate corporală sau aspect fizic. Însă efectele activității fizice sunt mult mai profunde.

Fiecare plimbare, sesiune de înot sau antrenament aerobic contribuie la susținerea sănătății cardiovasculare. Vasele de sânge își pot îmbunătăți funcționarea, tensiunea arterială poate fi mai bine controlată, iar riscul asociat unor boli metabolice poate scădea.

Nu există un exercițiu care să garanteze prevenirea unui AVC și nici o rețetă universală. Dar există un principiu susținut de cercetarea medicală: un organism care se mișcă regulat își oferă șanse mai bune de a rămâne sănătos, inclusiv la nivelul creierului.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google