În vara anului 1952, Claude Vincent Smeal era căpitan în armata Australiei și se afla pe frontul din Războiul din Coreea. Cu toate acestea, avea un obiectiv care părea aproape imposibil: să ajungă la Jocurile Olimpice de la Helsinki și să participe la maraton.
Smeal era veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial. Până la vârsta de 31 de ani nu avusese însă o carieră importantă în atletism. În 1949, după ce a început să alerge pentru un club din Sydney, lucrurile s-au schimbat, conform Olympics.com.au.
Un an mai târziu, a început să obțină rezultate tot mai bune. În 1951, a terminat pe locul patru în maratonul de la Campionatele Australiei și a devenit campion al statului New South Wales.
Se antrena în timpul războiului
Problema era că, în 1952, Smeal se afla în Coreea, iar selecțiile pentru echipa olimpică a Australiei se desfășuraseră deja.
Chiar și așa, nu a renunțat la visul de a ajunge la Helsinki. În perioadele în care luptele se opreau sau deveneau mai puțin intense, Smeal își găsea timp pentru antrenamente. Alerga oriunde putea și încerca să își păstreze forma fizică.
La sfârșitul lunii mai, a participat la un maraton organizat pe un traseu improvizat. Nu a reușit să atingă baremul olimpic, dar a fost la puțin peste șase minute de timpul necesar.
Cursa sa a atras atenția a doi corespondenți de război. Aceștia au scris despre performanța lui Smeal, iar povestea a ajuns în presa din Australia. Sportivul le-a transmis și oficialilor care se ocupau de selecție că încă își dorește să participe la Jocurile Olimpice.
A ajuns la Helsinki pe ultima sută de metri
Presiunea publică a avut efect. La începutul lunii iulie, Smeal a primit șansa de a pleca spre Europa.
Și-a folosit zilele de concediu strânse în armată și a plătit singur o parte importantă din cheltuieli. A zburat până la Londra, unde urma să se alăture delegației Australiei înainte de plecarea acesteia spre Helsinki.
Imaginea lui la sosirea în Londra spune multe despre cât de rapid s-au întâmplat lucrurile. Smeal a coborât din avion îmbrăcat în uniforma militară și cu un simplu bagaj. A primit în grabă echipamentul necesar pentru participarea la Jocurile Olimpice.
Locul 45 într-un maraton istoric
Pe 27 iulie 1952, Smeal a luat startul în maraton alături de alți 65 de sportivi.
Printre ei se afla și celebrul Emil Zatopek. Atletul ceh încerca să câștige și maratonul după ce se impusese deja la 5.000 și 10.000 de metri. Ar fi fost o performanță extraordinară.
Zatopek a reușit ceea ce își propusese. În schimb, britanicul Jim Peters, considerat unul dintre favoriții cursei și deținătorul celui mai bun timp al momentului, a fost împins până la limită și a abandonat.
Smeal a terminat cursa pe locul 45, dintre cei 53 de alergători care au ajuns la final. A avut un timp de 2 ore, 52 de minute și 23 de secunde, cu aproape 30 de minute mai mult decât Zatopek.
Înapoi pe front
Povestea olimpică a lui Smeal a fost foarte scurtă. După maraton, s-a întors în Coreea pentru a-și continua serviciul militar.
Câteva luni mai târziu, în decembrie 1952, avea să demonstreze din nou cât de importantă era rapiditatea sa. În timpul unui incendiu izbucnit la baza militară din Japonia, acțiunea sa promptă în primele momente a contribuit la evitarea unui incident mult mai grav.
Pentru Smeal, participarea la Jocurile Olimpice a fost doar o parte dintr-o poveste ieșită din comun: un militar aflat în plin război care și-a găsit timp să se antreneze, a alergat un maraton aproape de baremul olimpic și, în cele din urmă, a ajuns la Helsinki pentru a concura la cel mai important eveniment sportiv din lume.
Fermierul care i-a surprins pe toți și a redefinit ultramaratonul: Povestea lui Cliff Young
Schimbări importante în clasamentul WTA: Sorana Cîrstea, cea mai bună clasare din carieră
Se termină banii din PNRR, iar 86 de kilometri de autostradă rămân neterminați. Cine va plăti lucrările
Sorana Cîrstea s-a retras de la turneul WTA de la Monterrey. US Open, în pericol
