Exclusiv Culisele luptei pentru Herăstrău: de ce i-a luat Primăriei Capitalei ani la rând să demoleze doar câteva chioșcuri

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat, pe 19 martie, că elimină din Parcul Herăstrău toate „cașcarabetele” amplasate ilegal.

Pare începutul unei „curățenii”. Doar că, în Herăstrău, astfel de acțiuni s-au mai făcut. Și n-au schimbat mare lucru.

Așa că, înainte să vă imaginați un parc fără manelele care răsună peste lac și fără miros de cârnăciori, bere la halbă și pește prăjit, merită să privim puțin în urmă.

Fiecare petic de Herăstrău e prins într-o rețea de interese. Pentru acest parc se duce, de ani de zile, o luptă surdă, despre care puțini vorbesc.

În documente apar, de-a lungul anilor, nume de oameni de afaceri, vedete și rude sau apropiați ai unor politicieni. Presa a relatat, în timp, și despre conexiuni cu persoane din zona interlopă, interesate de afacerile din parc.

Spotmedia.ro publică, de astăzi, o serie de articole care arată, pe baza documentelor oficiale:

– cine a ocupat ilegal spații din parc și cât au întârziat demolările
– cine sunt firmele și oamenii care au afaceri în Herăstrău
– câte documentații de desființare a construcțiilor stau blocate în Primăria Capitalei, de mai mulți ani
– în ce procese este implicată Capitala pentru Herăstrău
– de ce unele informații de interes public rămân ascunse, inclusiv la instituțiile care ar trebui să cerceteze caz cu caz

În acest prim episod al seriei despre lupta surdă și - de multe ori - nevăzută pentru Herăstrău, vă arătăm de ce i-a luat primăriei ani de zile să demoleze câteva chioșcuri și o terasă din lemn.

„Curățenia” precedentă: ani de zile pentru demolarea unei terase și a câtorva chioșcuri

Am întrebat ALPAB:

• câte dispoziții de desființare a construcțiilor din parc a primit de la PMB, în ultimii ani. Ce numere de identificare aveau dispozițiile și când au fost emise
• ce firme dețineau construcțiile respective
• cât spațiu ocupau construcțiile
• câte demolări au fost duse la bun sfârșit.

ALPAB ne-a comunicat cea mai mare parte din datele solicitate (deși numele a două firme sunt incomplete sau scrise greșit și nu le-am putut identifica). Am folosit portalul cu informații de business listăfirme.ro pentru a identifica asociații și beneficiarii reali ai firmelor.

Situația integrală, în tabelul de mai jos.

ALPAB a primit, în ultimii 6 ani (până la finalul lui 2025), 31 de dispoziții de desființare. Iată detaliile:

Cea mai mare parte a dispozițiilor de desființare au fost semnate în 2019, când primar general era Gabriela Firea (PSD).

Doar că n-au fost puse în aplicare, în următorii ani.

Au fost firme care au atacat în instanță dispozițiile de desființare. Dar n-au făcut-o multe.

Spre exemplu, Alexeri Market SRL a dat în judecată PMB, în februarie 2023. Și a cerut să fie suspendată executarea dispoziției de desființare. Susținea atunci că respectiva dispoziție nici măcar nu i-a fost comunicată.

ALPAB a arătat instanței că încheiase cu firma, în august 2018, pentru câteva luni, un acord de ocupare a 5 mp din zona Expoflora a Herăstrului.

Dar - susținea ALPAB - Alexeri Market SRL ocupa, de fapt, 6,25 mp. Și a continuat să o facă și după ce, la finalul lui 2018, acordul a expirat. Așa că, ulterior, ALPAB i-a emis firmei fișe de calcul pentru „lipsă de folosință” (adică pentru ocuparea fără acord a terenului respectiv, oricum mai întins decât a fost vorba, vreodată, între părți).

La un control din 2021, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLCMB) a constatat că firma demolase doar parțial. Așa că i-a lăsat o somație să desființeze tot ce mai avea în parc, în cel mult 24 de ore. Firma nu s-a conformat.

În cele din urmă, instanța din cadrul Tribunalului București a dat dreptate ALPAB. Așa că procesul de desființare a mers înainte.

În aprilie 2023, mai mulți comercianți de la firmele cu chioșcuri în Parcul Herăstrău au participat la o ședință a Consiliului General și i-au întrebat pe consilieri:

• vor fi sau nu demolați, până la urmă?

• dacă există dispoziții de demolare din 2019, de ce nu i-a scos nimeni din parc, iar ALPAB continuă să le încaseze banii?

Parte dintre comercianți au menționat atunci că nu au mers în instanță, nu au atacat nicio decizie și nici nu sunt interesați de așa ceva, ci doar vor să se clarifice situația, într-un fel sau altul.

În condițiile în care desființarea trena, alte firme cu chioșcuri în parc și-au încercat norocul.

Alți comerciați au continuat pe calea instanțelor, dar fără succes.

În 2024, Funny Food SRL s-a adresat Tribunalului București, solicitându-i să constate că ALPAB încalcă legea atunci când refuză să îi prelungească două contracte pentru terenuri din Herăstrău pe care avea, din 2014, rulote de tip fast food.

Instanța e decis că ALPAB nu are nicio obligație să prelungească acele contracte.

Cel mai mare spațiu demolat: o terasă de 120 metri

Cel mai mare spațiul eliberat, la finalul anului 2022, a fost cel de 120 de metri pătrați al unei terase cu structură metalică pe postament din lemn, închisă perimetral cu termopan și cu acoperiș retractabil, care a fost construită ilegal în jurul fostului restaurant La Ceaunul Crăpat.

Firma vizată de dispoziția de desființare - potrivit informațiilor transmise de ALPAB pentru spotmedia.ro - a fost Bonipopa SRL. Aceasta îi aparține, potrivit listăfirme.ro - fostului consilier local PSD de la Sectorul 3, Victor Mitran. Acesta a lucrat și la o companie locală a Sectorului 3, dar și la STB SA.

În iunie 2023 – la mai bine de jumătate de an după demolare – Bonipopa SRL s-a adresat Tribunalului București.

Firma a susținut atunci că PMB refuză, cu încălcarea legii, să îi elibereze un certificat de urbanism pentru terasă (certificatul de urbanism este primul document din setul de care are nevoie oricine vrea să ceară de la primărie autorizație de construire - n.red.).  

Bonipopa SRL a declarat că PMB i-a eliberat certificat de urbanism în iunie 2019 și apoi, din nou, în iunie 2020. În baza acestui nou certificat de urbanism, a cerut autorizație de construire pentru terasă. Dar n-a primit.

În 2021 – când a cerut un nou certificat de urbanism -  PMB i-a transmis că i-l prelungește automat, cu 90 de zile, pe durata stării de urgență.

Ulterior, însă, PMB a refuzat să i-l mai prelungească și să-i emită altul, motivând că „lucrările de amplasare a unei terase nu pot fi realizate conform prevederilor regulamentului de urbanism aferent zonei protejate 83 — Parcul Herăstrău”.

În aceste condiții, Bonipopa SRL susținea că nu își poate desfășura activitatea economică în parc,  deși deține acolo o clădire, are în concesiune terenul de sub ea pe 49 de ani și a încheiat, în 2020, cu ALPAB un contract de asociere în participațiune cu nr. 2569/30.03.2020, pentru care achită 5.000 lei lunar.    

Instanța a reținut că pentru a obține primele certificate de urbanism, firma a menționat că nu va aduce nicio schimbare suprafeței din parc (cu toate că acolo s-a construit ilegal o terasă de 120 metri).

Acum, însă, menționa că vrea să amenajeze o terasă pe podest din lemn, ceea ce e imposibil, de vreme ce astfel de intervenții asupra spațiul verde (aflat și înt-un parc monument istoric) sunt interzise prin lege prin Planul Urbanistic Zonal.

Instanța reține că atunci când s-a asociat cu ALPAB, firma știa care sunt restricțiile zonei, impuse de reglementările urbanistice și de lege. Așa că nu avea niciun motiv să tragă speranțe legitime că va putea să își desfășoare acolo activitatea neîngrădită.

Nici faptul că firma plătește redevență, nici asocierea sa cu ALPAB și nici faptul că e proprietară pe o clădire nu înseamnă că poate construi pe spațiul verde, într-un parc monument istoric, a decis instanța.

Aceasta a demontat și argumentul Bonipopa SRL că în parc există deja peste 50 de terase.

Firma a făcut recurs, dar a renunțat la judecată, invocând motive financiare. Pe 20 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a decis anularea recursului.

Cu câteva demolări nu se curăță Herăstrăul

În parc funcționează, în continuare, zeci de restaurante și terase pe care administrația fie nu poate, fie nu vrea să le elimine.

Cine sunt cei care rămân și de ce — în episodul următor.