„Ceața mentală” ar putea începe în intestin! Ce s-a descoperit despre legătura dintre creier și sistemul digestiv

„Ceața mentală” ar putea începe în intestin! Ce s-a descoperit despre legătura dintre creier și sistemul digestiv
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Senzația de oboseală mentală, dificultățile de concentrare, ceața mentală sau așa-numitul „brain fog” nu sunt asociate doar cu stresul sau lipsa somnului. Nici măcar nu e tipică doar femeilor însărcinate sau celor aflate la menopauză. Tot mai multe cercetări sugerează că problemele digestive pot influența direct funcționarea creierului, prin mecanisme biologice complexe care leagă intestinul de sistemul nervos.

Medicii observă frecvent această asociere în practică. Pacienții cu sindrom de colon iritabil, balonare sau constipație descriu adesea și dificultăți cognitive: senzația de „minte încețoșată”, lentoare mentală sau epuizare.

ADVERTISING

„Mulți dintre pacienții mei vorbesc despre oboseală, ceață mentală și senzația că funcționează mai greu mental”, spune gastroenterologul Kyle Staller, de la Massachusetts General Hospital, citat de New York Times.

Cum comunică intestinul cu creierul

Legătura dintre creier și sistemul digestiv este cunoscută sub numele de „axa intestin-creier”. Un rol central îl are nervul vag, un ansamblu de mii de fibre nervoase care transmit permanent informații între abdomen și creier.

Dar comunicarea nu se face doar prin nervi. Intestinul trimite semnale și prin hormoni ai stresului, celule imunitare și compuși chimici produși de microbiomul intestinal.

ADVERTISING

Bacteriile din intestin produc neurotransmițători precum serotonina, dopamina și GABA — molecule implicate în reglarea stării de spirit, motivației și anxietății. Aceste substanțe pot ajunge în sânge sau pot stimula direct nervul vag, influențând activitatea cerebrală.

De ce apar problemele cognitive

Cercetătorii cred că „ceața mentală” apare atunci când această comunicare dintre intestin și creier se dereglează, scrie New York Times.

„Brain fog este rezultatul unor conexiuni defectuoase între intestin și creier”, explică Gerard Clarke, profesor de neuroștiințe comportamentale la University College Cork din Irlanda.

ADVERTISING

În unele afecțiuni digestive, nervii intestinali devin excesiv de sensibili și transmit constant semnale de stres către creier. Kyle Staller compară fenomenul cu „un microfon plasat prea aproape de boxe”: semnalele mici sunt amplificate până devin copleșitoare.

Rezultatul poate fi nu doar disconfort digestiv accentuat, ci și dificultăți de concentrare, oboseală mentală sau anxietate.

Un studiu publicat anul trecut a arătat că peste jumătate dintre pacienții cu sindrom de colon iritabil sau gastropareză — o afecțiune în care stomacul se golește lent — prezentau și simptome de ceață mentală.

Rolul microbiomului intestinal

Microbiomul intestinal conține trilioane de bacterii, virusuri și fungi care influențează inflamația, metabolismul și funcționarea sistemului nervos.

Semnalele produse de microbiom pot afecta inclusiv hipocampul — implicat în memorie și învățare — sau cortexul prefrontal, responsabil de claritatea gândirii și luarea deciziilor.

Problemele apar atunci când echilibrul microbiomului este perturbat de dietă, stres, lipsa somnului, sedentarism, infecții sau anumite medicamente.

Un exemplu este SIBO (suprapopularea bacteriană a intestinului subțire), o afecțiune asociată cu balonare și diaree. Într-un studiu din 2018, cercetătorii au observat o legătură între SIBO și simptomele de brain fog la persoane care luau probiotice.

Explicația propusă a fost acumularea excesivă de acid D-lactic, un compus greu de metabolizat de organism. „Când se acumulează, apare senzația de ceață mentală”, a explicat gastroenterologul Satish Rao, autorul principal al studiului.

Ce poate ajuta

Cercetătorii spun că nu există încă un tratament specific pentru ceața mentală prin intervenții asupra intestinului, dar sănătatea microbiomului pare importantă pentru funcționarea creierului.

Recomandările sunt relativ simple și susținute de date consistente: alimentație bogată în fibre, mai multe legume, leguminoase și cereale integrale, plus alimente fermentate precum iaurtul, chefirul sau varza murată.

Specialiștii recomandă și reducerea consumului de alcool, cafeină și produse ultraprocesate, alături de somn suficient și activitate fizică moderată.

„Dietele sănătoase, bazate predominant pe plante, continuă să își demonstreze beneficiile, spre deosebire de dietele-miracol care apar și dispar”, spune Staller.