Cercetări recente scot în evidență noi și noi roluri nebănuite ale microbiomului în organism. Influențează creierul, oasele, dar și sănătatea inimii, a arătat un studiu recent.
Mulți factori de sănătate legați de inimă par a fi influențați de microbiomul intestinal, inclusiv tensiunea arterială, greutatea corporală, inflamația și diabetul, arată cel mai recent studiu citat de Medical Xpress.
Cercetările asupra așa-numitei „axe intestin-inimă”, o legătură de comunicare bidirecțională între intestin și inimă, sunt cruciale, pentru că pot oferi baze noi pentru tratamentul și prevenirea bolilor cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza (o afecțiune cauzată de acumularea de placă în artere care poate duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale).
În ciuda progreselor continue în medicină, incidența bolilor cardiovasculare rămâne ridicată. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acestea au reprezentat 32% din toate decesele globale în 2022 (o pierdere de 19,8 milioane de vieți).
O legătură directă între microbiotă și ateroscleroză a fost descoperită prin studii timpurii de secvențiere care au arătat că ADN-ul de la bacteriile din cavitatea bucală era prezent în placa aterosclerotică. În plus, pacienții cu insuficiență cardiacă cronică prezentau o scădere a bacteriilor benefice și o creștere a bacteriilor patogene, inclusiv specii de Campylobacter, Salmonella, Shigella și Candida.
Știința a arătat că metaboliți specifici generați de diverse specii bacteriene joacă un rol atât în îmbunătățirea sănătății inimii, cât și în determinarea debutului și progresiei patologiilor cardiovasculare și non-cardiovasculare (de exemplu, cancer de colon, boli de rinichi, boala Alzheimer).
Factori cheie în sănătatea cardiovasculară
Elemente-cheie pentru sănătatea cardiovasculară s-au dovedit a fi acizii grași cu lanț scurt (SCFAs), cum sunt acetatul, butiratul și propionatul, rezultați din fermentația bacteriană intestinală. Acești compuși mențin integritatea barierei intestinale, scad stresul oxidativ și reglează metabolismul lipidelor. În plus, butiratul și acetatul ajută la protejarea inimii prin reducerea inflamației.
Nu toate produsele microbiotei sunt însă benefice. Trimetilamina N-oxid (TMAO), produsă de bacterii după consumul de alimente bogate în colină și carnitină (carne roșie, gălbenuș de ou, lactate grase), crește inflamația vasculară și formarea plăcii aterosclerotice. Nivelurile ridicate de TMAO sunt asociate cu un risc cu 74% mai mare de evenimente cardiace adverse majore.
Schimbări dietetice care țin inima sănătoasă
Studiul a scos la iveală că prebioticele și probioticele ar putea fi utilizate cu succes pentru a gestiona sănătatea, inclusiv pe cea a inimii.
Bacteriile probiotice din produsele lactate pot produce peptide bioactive cu funcție antihipertensivă. Este important însă de reținut că beneficiile nu sunt imediate. Schimbările dietetice pe termen scurt alterează rapid microbiomul, dar aceste schimbări sunt temporare.
O dietă bogată în plante încurajează speciile care produc SCFAs, în timp ce o dietă bogată în grăsimi duce la riscuri pe termen lung.
Cercetătorii abia încep să descopere axa intestin-inimă. Deși majoritatea cercetărilor sunt observaționale (limitând capacitatea de a determina cauzalitatea directă), în viitor clinicienii ar putea analiza microbiota unui individ pentru a determina riscul de evenimente cardiovasculare.