Modificările din organism pot apărea cu mult timp înainte ca o boală să devină vizibilă clinic. Cercetătorii încearcă să identifice astfel de semne timpurii pentru afecțiuni neurologice, în speranța că vor permite un diagnostic mai precoce și intervenții mai eficiente.
Modificările compoziției bacteriilor din intestin ar putea reprezenta un semnal precoce al bolii Parkinson, arată un studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL) și publicat în revista Nature Medicine.
Conform cercetării publicate și pe site-ul universității, persoanele cu boala Parkinson au un profil distinct al microbiomului intestinal, însă același tipar este observat și la persoane sănătoase care prezintă un risc genetic crescut pentru această boală, chiar înainte de apariția simptomelor.
Microbiomul intestinal este format din bacterii, fungi și virusuri care trăiesc în tractul digestiv și diferă de la o persoană la alta.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat datele a 271 de pacienți cu boala Parkinson, 43 de persoane purtătoare ale variantei genetice GBA1 — asociată cu un risc de până la 30 de ori mai mare de a dezvolta boala — dar fără simptome clinice, și 150 de subiecți sănătoși.
Rezultatele au arătat că peste un sfert dintre microorganismele care alcătuiesc microbiomul intestinal diferă între pacienții cu Parkinson și persoanele sănătoase. Diferențele au fost mai pronunțate la pacienții aflați în stadii avansate ale bolii.
În același timp, modificări similare ale microbiomului au fost identificate și la purtătorii variantei genetice GBA1, deși aceștia nu prezentau simptome ale bolii.
Potrivit autorilor, este pentru prima dată când sunt identificate bacterii intestinale comune atât la pacienții cu Parkinson, cât și la persoane cu risc genetic crescut, înainte de debutul bolii. Acest lucru sugerează că modificările microbiomului ar putea apărea cu ani înainte de instalarea simptomelor și diagnostic.
Cercetătorii consideră că aceste rezultate ar putea contribui la dezvoltarea unor teste care să identifice persoanele aflate la risc, dar și la explorarea unor strategii de prevenție care să vizeze microbiomul intestinal. Printre direcțiile posibile se numără modificarea compoziției bacteriene prin dietă sau tratament medicamentos.
Participanții la studiu au furnizat și informații despre alimentație, iar datele sugerează că persoanele cu o dietă mai echilibrată și variată sunt mai puțin predispuse la a avea un microbiom asociat cu risc crescut de Parkinson. Totuși, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege rolul altor factori genetici și de mediu în apariția bolii.