Trei miniștri ai Guvernului Ciolacu – Sorin Grindeanu (Transporturi), Simona Bucura-Oprescu (Muncă) și Ligia Deca (Educație) – au semnat documente prin care solicitau fonduri suplimentare din Fondul de rezervă bugetară, în ciuda faptului că știau că România are un deficit bugetar uriaș.
Europa Liberă a publicat trei note justificative semnate în 2024 de cei trei miniștri.
Documentele arată că miniștrii erau conștienți de depășirea deficitului bugetar – care ajunsese deja la 5,4% din PIB în septembrie 2024 – dar justificau cheltuielile ca fiind „urgente și neprevăzute”.
- Vinovații crizei Ciucă&Ciolacu scapă nepedepsiți?
- Toți știau: Cum vrea PSD să fie de două ori albit
- Un document despre deficit indică relația toxică dintre liderii politici și serviciile secrete
Ce au cerut miniștrii, conform documentelor obținute de Europa Liberă:
- Sorin Grindeanu a cerut 167 de milioane de lei pentru subvenționarea CFR, invocând siguranța transportului public;
- Simona Bucura-Oprescu a solicitat 30 de milioane de lei pentru plata indemnizațiilor minime sociale din decembrie, avertizând că nerespectarea plăților putea duce la procese în instanță;
- Ligia Deca a cerut tot 30 de milioane de lei pentru cofinanțarea unor proiecte universitare prin PNRR – în mod bizar, documentul nu avea număr de înregistrare, dar era semnat și ștampilat.
Toți cei trei miniștri au semnat un paragraf comun în care declară că își asumă „necesitatea și urgența” cheltuielilor, „cu toate consecințele legale de rigoare”, deși recunosc explicit presiunea pe bugetul public și impactul negativ asupra deficitului.
Printre cheltuielile considerate „urgente și neprevăzute” s-au numărat și alegerile parlamentare și prezidențiale, cunoscute cu ani înainte, dar pentru care s-au alocat peste 3,5 miliarde de lei.
Toate sunt, de fapt, cheltuieli cunoscute și planificabile.
Guvernul Ciolacu a folosit în 2024 peste 50 de miliarde de lei (circa 10 miliarde de euro) din Fondul de rezervă bugetară, ocolind rectificarea bugetară – o procedură care ar fi implicat control parlamentar. Decizia a fost posibilă printr-o ordonanță de urgență (OUG 73/2023), declarată constituțională de CCR, dar criticată de Opoziție și experți în finanțe publice.
Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a refuzat să comenteze documentele, dar a afirmat într-o postare recentă că „deficitul nu s-a născut din neglijență, ci din decizii votate și aplaudate la vremea lor”.
Citeşte integral investigaţia realizată de Ionuţ Benea de la Europa Liberă