În urmă cu câteva zile, un document strict confidențial al Ministerului Finanțelor, trimis prin intermediul SRI către președinte, prim-ministrul și conducerea Parlamentului, anunța grava problemă a deficitului încă din octombrie 2024, conform unei dezvăluiri făcute de Europa Liberă.
Publicarea raportului a reprezentat un șoc pentru opinia publică, o confirmare că la nivelul cel mai înalt al conducerii țării se știa despre amenințarea gravă ce plutea asupra economiei românești, dar nimeni nu a reacționat, sarabanda cheltuielilor nejustificate continuând.
Cu o zi înainte de apariția în presă a documentului, Marcel Ciolacu, fost prim-ministru și lider al PSD, a avut o reacție furioasă pe rețelele de socializare, susținând că România nu e într-o situație economică gravă, că sunt bani, iar deciziile lui Bolojan sunt exagerate.
„Aud tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul dezastrul economic în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii… Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
Publicarea documentului însă îl contrazice și arată că în 2024 cei care conduceau România erau preocupați exclusiv de alegeri - locale, parlamentare și prezidențiale.
S-a știut sau nu s-a știut
Documentul transferat de SRI, despre care nu se știe sigur dacă este un raport al agenției, al Ministerului de Finanțe, pe baza datelor culese de serviciul secret, sau e doar un document al Guvernului, mai arată ceva, modul în care se raportează liderii politici la informațiile pe care le primesc, conform legii.
Panica este mai periculoasă decât deficitul. Austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adâncește. Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă. Și atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta și avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenție – pe șapte ani
Marcel Ciolacu, fost prim-ministru, reacție la acuzațiile că a provocat un deficit bugetar uriaș
După anularea alegerilor din noiembrie 2024, una dintre cele mai frecvente întrebări care a apărut în dezbaterile publice a fost dacă serviciile secrete au știut sau nu despre atacul hibrid al Rusiei, modul de promovare a lui Călin Georgescu, sumele vehiculate și de pericolul care amenința România?
La această întrebare, nici dinspre fostul președinte Klaus Iohannis și nici dinspre Marcel Ciolacu, prim-ministrul de la acea vreme, n-a venit vreun răspuns, deși aveau obligația să-l dea.
SRI, SIE și Ministerul de Interne, prin documentele date publicității de CSAT, arată că dețineau unele informații, dar erau fragmentate, nu exista comunicare între agenții pe tema respectivă, fiecare instituție prezentând o versiune proprie, fără existența unui raport unificator, care să explice situația creată.
Imediat după anularea alegerilor, agențiile de informații au semnalat cum au putut opiniei publice faptul că ele și-au făcut datoria și au anunțat decidenții politici, conform legii.
Apariția documentului cu deficitul poate avea și acest rol, acela de a arăta indirect publicului larg că SRI și-a făcut treaba. Cumva, agenția vrea să ne spună că, dacă s-a asociat cu un raport care anunță o iminentă criză economică, înseamnă că, la fel, a procedat și în cazul crizei de securitate, dar rapoartele nu au fost luate în seamă de factorii de decizie.
Suspiciune și control
Și de aici se intră în labirintul complicat, ermetic și întunecat al relației dintre serviciile secrete din România și clasa politică.
Conform legii, directorul SRI este numit la propunerea președintelui României și votat de Parlament. Există o subordonare directă a agenției față de șeful statului. Dar relația legală nu înseamnă că vine la pachet și cu încredere.
Personalitatea, nivelul de susținere publică și caracterul președintelui marchează raporturile acestuia cu agențiile de informații.
Suspiciunea în această relație e omniprezentă, liderii politici nu știu ce informații au agențiile despre ei, iar șefii serviciilor secrete sunt preocupați să nu-i supere pe decidenți ca să nu-și piardă slujbele.
De asemenea, neîncrederea e alimentată și de faptul că președinții, de multe ori, folosesc serviciile de informații pentru a-și rezolva problemele politice, marginalizarea unor opozanți, ascunderea unor acte de corupție, acțiuni de nepotism, relații extraconjugale. O astfel de dinamică le oferă agențiilor un ascendent asupra șefilor de stat, care, cu cât sunt mai corupți, cu atât devin mai dependenți de agenții din umbră, cei ce le rezolvă problemele.
După 1990, din sursele deschise consultate, nu a existat niciun președinte care să nu fi folosit serviciile de informații în interes politic propriu, în diferite ocazii.
O analiză legată de relațiile președinților români cu serviciile de informații are nevoie de un spațiu mai extins.
Motivele lipsei de reacție
De peste doi ani, SRI nu are director, iar acest lucru spune multe despre relația agenției cu fostul președinte Iohannis, care a evitat să facă vreo propunere de numire a unui nou director după plecarea lui Eduard Hellvig.
Un alt episod care ilustrează relația contondentă dintre liderii politici și serviciile de informații a fost vizibilă la jumătatea lunii noiembrie 2024, cu două săptămâni înainte alegerile prezidențiale anulate ulterior, în care Marcel Ciolacu, prim-ministrul de atunci, intră în conflict cu senatorul liberal Ioan Chirteș, șeful Comisiei de Control SRI, cu privire la interdicțiile lui George Simion de a pătrunde pe teritoriul Moldovei și Ucrainei.
Atunci au existat suspiciuni, confirmate de reprezentantul Parlamentului, că prim-ministrul folosea informații din rapoartele agențiilor secrete în interes propriu, pentru a ajunge în finala prezidențială alături de George Simion, un candidat cu vulnerabilități cunoscute în ce privește siguranța națională.
Din documentul despre imensul deficit bugetar și celelalte episoade prezentate mai sus, reiese că România a ajuns într-o situație economică dificilă, dar și cu uriașe breșe în sistemul de siguranță națională din cauza relației toxice dintre mediul politic și serviciile de informații, fiecare parte încercând s-o influențeze, s-o folosească și s-o controleze pe cealaltă.
Interesele politice ale președintelui și Guvernului, lipsa unei legislații clare, controlul inexistent al Parlamentului, slaba și dezordonata presiune venită dinspre alegători și societatea civilă au creat disfuncționalități majore în ce privește funcționarea și relația agențiilor de informații cu beneficiarii legali ai rapoartelor serviciilor secrete. Acestea sunt motivele principale pentru care n-a existat reacție la anunțata criză bugetară și nici față de interferența și ostilitatea Rusiei.