Problema economică și financiară a României este faptul că foarte mulți dintre contribuabilii acestei țări percep plata de impozite către stat ca fiind un act imoral, în sensul în care au acuta percepție că acești bani sunt, pur și simplu, însușiți de politicieni prin diverse scheme, mai mult sau mai puțin întunecate.
Deci, atâta vreme cât noi nu avem o discuție de ordin moral cu privire la reașezarea statului, nu putem avea nicio reformă instituțională, nu putem avea nicio discuție despre eșecul politic al alegerilor prezidențiale în trei tururi și nu putem avea nicio ierarhizare a priorităților ca să știm, de fapt, ce trebuie să facem, în primul rând, să contracarăm amenințarea rusească, spune istoricul Cosmin Popa, invitat, alături de experta în securitate Iulia Joja, la podcastul Punctul pe știri de la Rock Fm.
Istoricul Cosmin Popa este specializat în istoria URSS și a Rusiei, precum și în istoria Europei Centrale și de Sud-Est.
"Amenințarea rusească este, dacă vreți, ca o celulă canceroasă care se așază pe proteinele celulei, astfel încât anticorpii nu mai știu să facă diferența între ea și celule. Propaganda rusească au este direct proporțională cu fragilitatea instituțiilor democratice dintr-un stat sau altul", a explicat Popa.
Unde e raportul din CSAT privind manipularea alegerilor și imixtiunea Rusiei?
Experta în securitate Iulia Joja a explicat că acest raport, chiar și mai slab calitativ, dacă altfel nu se poate, este necesar, atât pentru partenerii din NATO, cât și pentru a opri scenarita de pe piața românească:
"Ceea ce mă supără pe mine este faptul că nici măcar nu se încearcă, că nici măcar nu vor de fațadă să prezinte câteva pagini în care să arate că au ceea ce știm deja, că au fost probleme cu Tiktok, de pildă, adică probe, că putem să le dictăm. Haideți să facem aceste cinci-opt pagini de raport, sigur, o să fie din punct de vedere al conținutului mult mai slabe, pentru că probabil a fost vorba de incompetență din partea autorităților, întârziere, factorul politic care era în concediu și așa mai departe, dar asta nu este o scuză pentru a nu prezenta absolut nimic
Dar faptul că lipsește cu precădere din acest CSAT și că nici președintele și nici ceilalți membri ai CSAT nu scot niciun cuvințel este, într-adevăr, o problemă care poate da naștere și amplifica teoria de conspirație, nu-i așa? Pentru că dacă autoritățile nu spun nimic, putem să speculăm orice este în spate".
Necesitatea reformării acestor servicii speciale
Acest raport lipsește, deși interferența rusească este importantă, este fixabilă în termen de dovezi în procesul electoral românesc, adaugă istoricul Cosmin Popa. Acesta consideră însă că România are probleme încă mult mai grave:
"Dincolo de orice discuție, însă, trebuie să spunem un lucru foarte clar, și anume că în raport cu principala criză românească, și anume decredibilizarea instituțiilor democratice, această interferență rusească a fost secundară.
Unul dintre motivele pentru care nu se abordează frontal această chestiune a raportului de follow-up după dezastrul electoral, politic și cultural din anul acesta este, de fapt, această frică de a recunoaște criza democrației în România, pentru că avem o criză extrem de serioasă, a credibilității democrației. Sigur că putem să o expediem, să spunem că a fost generată de contra-performanțele guvernamentale, dar mă tem că nu doar asta este explicația.
Și al doilea motiv este că orice demers investigativ ar trebui să înceapă de la contabilizarea unui eșec al serviciilor speciale, ceea ce ar aduce pe agenda publică necesitatea reformării acestor servicii speciale. Or, pentru că tot vorbim despre criza financiară, în condițiile în care aceste instituții, de zeci de ani de zile, nu fac decât să crească, bugetele lor nu fac decât să crească, niciodată să fie reduse, avem, în schimb, o hiperprezență a serviciilor speciale în activitatea economică, prin firme proxy, care pare să se consolideze în momentul de față prin această invitare a serviciilor speciale în participarea luptei împotriva evaziunii fiscale.
În momentul de față, România este în continuare condusă și administrată de o structură instituțională osificată, destul de săracă intelectual și ceea ce face ca în momentul de față, la felul în care arată lucrurile, pe fondul de criză economică și financiară pe care ne aflăm țara să pară mai degrabă ca o victimă.
Noii căluți ai Rusiei la București
Chiar dacă în CSAT a fost liniște în ceea ce privește Rusia și procesele pe care ea le alimentează, de discreditare a democrației de la București, Cosmin Popa avertizează că Moscova va lucra mult mai nuanțat. Va fi mai greu să recunoaștem aceşti noi căluți ai Rusiei, afirmă și Iulia Joja.
"Deci căluții ăștia vor fi niște căluți pe care nu i-am mai întâlnit niciodată, oameni care vor vorbi articulat și pe alocuri consistent intelectual și multora li se va părea foarte rațional, vor pleda pentru echilibru într-o perioadă în care ne-am întors la reflexele politice europene.
Trebuie să spunem că Rusia a învățat foarte bine lecțiile. Faptul că a mizat în alegerile din România pe două persoane caricaturale arată, sigur, un dispreț față de români. Dar asta nu înseamnă că acest dispreț este o stare permanentă.
Sigur că rușii nu consideră românii un popor occidental pe deplin, îi consideră mai degrabă niște buni sălbatici, care maimuțăresc civilizația occidentală. Cam asta este percepția rusească a românilor istoric vorbind, și ea continuă să fie, cam asta și astăzi.
Însă există oameni acolo care au învățat lecțiile și sunt convins că viitoarele mize politice în România vor fi puse pe oameni noi, pe oameni care se exprimă, repet, la limita decenței intelectuale, destul de articulat, destul de sofisticat, și oameni care vor promova, vor vinde, nu Rusia direct, pentru că e mai complicat să vinzi Rusia în România, dar principalul mesaj va fi acela de echilibru, în care se va hrăni iluzia unei salvări românești dintr-o situație extremă, în care ne pune pe toți prăbușirea sistemului euro-atlantic de securitate.
Și sigur că aici lucrurile se vor desfășura în cu totul altă manieră decât s-au desfășurat până acum, pentru că liniile de demarcație nu vor mai fi atât de clare, nu vor mai exista tranșee", explică Popa.
Mulți dintre potențialii și viitorii căluți ai Rusiei în România nici măcar nu sunt conștienți de asta în acest moment, spune Iulia Joja:
"Pe parcursul ultimelor luni, în condițiile în care susținerea din partea Statelor Unite pentru securitatea europeană per ansamblu scade, se creează panică, anxietate, un sentiment iraţional. Și în acest moment vedem experți în politică externă, în apărare, în România, figuri pro-occidentale cum, pe ici, pe colo, mai în discuții private, spun poate că ar trebui să ne dăm cu Rusia, poate că ar trebui să găsim a treia cale.
Mulți dintre căluții Rusiei nici măcar nu sunt conștienți că sunt pe cale să devină idioții utili ai Rusiei. Dacă asta înseamnă că nu ești plătit măcar să fie agent al Rusiei".
Decuplarea Republicii Moldova de Ucraina: o idee bună sau ineficientă?
Toate opțiunile sunt pe masă pentru Rusia în ceea ce privește Moldova, spune Cosmin Popa.
"Sigur că există un plan foarte contondent legat de Republica Moldova în momentul de față. Este un plan în perspectiva alegerilor și cred că aceste acțiuni trebuie privite într-un context regional mai larg, pentru că Rusia nu întreprinde nimic în ceea ce privește Republica Moldova fără să se gândească la consecințele pe care le are asupra României.
În momentul de față, Rusia înaintează destul de stabil, dar trebuie să admitem foarte clar că atât moldovenii, cât și ucrainienii au reușit să se opună destul de eficient, mai ales după dezastrul din prima parte a războiului, care, de fapt, a arătat că această modernizare a serviciilor speciale ucrainene a fost destul de superficială și nu se poate întâmpla nicio minune cu cinci, 10 sau 100 de consilieri, de oriunde ar fi ei, că un serviciu special moștenit din perioada sovietică funcționează ca un serviciu special moștenit din perioada sovietică.
Nu întâmplător, Polonia și-a desființat serviciile speciale și le-a reînființat, pentru că e foarte complicat să reformezi. Cred că asta este o problemă și în cazul României, unde, în pofida modernizării, în pofida occidentalizării, se vede acest filon de poliție secretă sovietică, în felul în care relaționează cu societatea cel puțin o parte a serviciilor speciale românești.
În Moldova ei merg cu siguranță pe mai multe scenarii.
Primul și cel mai important este câștigarea unei majorități politice cu ajutorul instaurării unei atmosfere de război civil în Republica Moldova și un război civil pe mai multe straturi. Există straturile interioare în care avem o opoziție între centru și periferiile naționale din Republica Moldova, în special Găgăuzia, mai puțin Transnistria.
Un al doilea strat ar fi potențarea unui conflict politic între Republica Moldova și România pe această platformă a revizionismului moldovenesc de inspirație pro-rusă.
Și un al treilea conflict ar fi așa un fel de război al tuturor împotriva tuturor, pe care l-ar genera, să spunem, o criză economică și financiară destul de acută în Republica Moldova. Deci acestea trei sunt registrele mari în care acționează Rusia.
Această rupere a Moldovei de Ucraina este, de fapt, rezultatul pesimismului politic care a cuprins statele Europei Occidentale, pe fondul de siguranțe strategice legate de politica americană. Dar, din păcate, pentru că există această tentație a geografiei, știți, politicienii se uită la hartă și le vin tot felul de idei uitându-te la hartă.
Trebuie să spunem foarte clar că integrarea europeană a Republicii Moldova, în condițiile în care Rusia va reuși să câștige război Ucraina, va fi imposibilă. Oricât de mică este Moldova în comparație cu Ucraina, ea nu va putea fi integrată în Uniunea Europeană în condițiile în care Rusia va câștiga război în Ucraina și va desființa Ucraina ca stat independent", a explicat Popa.
Experta în securitate Iulia Joja afirmă, la rândul ei, că o decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în ceea ce privește integrarea în UE este puțin probabilă, în realitate:
"Republica Moldova a fost acceptată în calitate de candidat în UE doar și doar datorită rezistenței Ucrainei în acest război. Fără Ucraina, România putea să se dea peste cap în câte feluri voia, nu avea nicio șansă să avanseze Republica Moldova, indiferent cât de multe eforturi a făcut Guvernul și a făcut președintele Maia Sandu în această direcție și câtă susținere a oferit România pentru procesul de integrare și așa mai departe. Știu și eu de la București, această puternică dorință de decuplare a celor două, dar nu este nici strategic relevantă și bine gândită.
Fără Ucraina, Moldova nu va intra în UE. Și deci nici din punct de vedere strategic nu este o idee bună și nici din punct de vedere politic nu este deloc o idee bună".
Ar putea Europa să suplinească în condițiile în care americanii nu mai dau ajutorul promis încă din 2022?
Iulia Joja este profesor adjunct la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre.
În contextul unor operațiuni rusești tot mai agresive la Chișinău, Ucraina rămâne fără un important sprijin militar american, Pentagonul a suspendat livrările de echipamente militare esențiale. Poate Europa să întărească Ucraina, pe front, fără această contribuție americană?
"Asta e o problemă foarte mare și acum sunt două variante. Una este să cumpere europenii pentru ucraineni și asta se discută în aceste momente și alta este problema de fond, din nou actuală, și anume că Europa nu produce suficient. Germania a promis marea cu sarea, într-adevăr, și arată lucrurile mult mai bine decât erau acum șase luni.
Deci producția de armament trebuie crescută urgent și este foarte scump să faci acest lucru, pentru că companiile nu vor să crească liniile de producție, pentru că nu au încredere că guvernele o să onoreze contractele pe care și le-au creat și nu au suficiente contracte.
Berlinul, Bucureștiul, Parisul și așa mai departe trebuie să transmită în acest moment mesaje către industrie și pentru percepția publică că Europa, într-adevăr, se reînarmează și că o bună parte din această reînarmare, din capabilități, din echipamentele militare se va duce în Ucraina, că nu e ca și cum și le-ar lua la ei acasă, le folosesc ca să își apere propriul teritoriu și ca să țină rușii departe de granițele noastre, ale celorlalți", explică Iulia Joja.
Transcriptul a fost realizat cu aplicația Vatis Tech