Guvernul poate să facă ce pofteşte cu banii din Fondul de rezervă bugetară, a decis miercuri CCR.
Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea formulată de USR şi Forţa Dreptei la legea care aprobă ordonanţa de urgenţă care prevede că din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, pe bază de HG, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital.
„În esenţă, Curtea a reţinut că (...) justificarea urgenţei reglementării a fost făcută în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, iar Guvernul este cel care conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
Aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar.
Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenţa de a cenzura ordonanţa de urgenţă a Guvernului, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii”, explică CCR.
Totodată, Curtea a reţinut că „nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 135 şi ale art. 137 din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanţări aflate la dispoziţia Guvernului, cu destinaţii diferite.
Astfel, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar [art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice], în vreme ce Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului este cel care se repartizează pentru finanţarea unor acţiuni urgente, în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate [art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002]”.
Nici Constituţia şi nici jurisprudenţa CCR nu impun Guvernului să aleagă între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezervă bugetară şi rectificarea bugetară, esenţial fiind ca măsura să fie adoptată de Guvern prin proiecte de lege sau prin acte normative cu putere de lege, supuse ulterior analizei Parlamentului, care se va pronunţa în sensul aprobării sau respingerii iniţiativei legislative ori a ordonanţei, după caz, controlând, astfel, actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunităţii intenţiei/actului de legiferare, mai argumentează CCR.
„Alegerea uneia sau alteia dintre cele două surse de finanţare aflate la dispoziţia Guvernului este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern”, conchide CCR.
Pe 21 noiembrie 2023, USR şi Forţa Dreptei au formulat această sesizare la Curtea Constituţională.
Cele două partide susţin că prin această lege (care aprobă OUG) „majoritatea PSD-PNL din Parlament i-a dat voie premierului Marcel Ciolacu să aloce discreţionar, cu încălcarea legilor României, tot mai multe miliarde din Fondul de rezervă al Guvernului, fond care ar trebui să fie destinat doar cheltuielilor urgente sau neprevăzute”.
Liderul USR, Cătălin Drulă îl acuza pe Marcel Ciolacu că „şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el”.